vineri , 16 noiembrie 2018

Ada Condeescu: E important să-ți construieşti cariera cu mult adevăr şi sinceritate

Ada

Desemnată Cea mai bună actriţă la cel mai important Festival de film din sud-estul Europei, cel de la Sarajevo, şi câştigătoare a Trofeului Shooting Stars, de la Berlinalele de anul acesta, Ada Condeescu completează lista de artiști parte a campaniei „Români pentru o lume”.

De ce ai ales să te alături campaniei „Români pentru o lume”?

Consider că, în primul rând, e foarte bine să ne cunoaştem originile, rădăcinile, să fim informaţi nu doar cu prezentul care ne înconjoară, ci şi cu oameni din care ne tragem, cu locuri de unde provenim. Aşadar, structura campaniei „Români pentru o lume” mi se pare una foarte bine gândită, cu personalităţi din trecut şi prezent. În plus, eu sunt o mare admiratoare a oamenilor de talia lui Sergiu Celibidache, care au reuşit să creeze o atmosferă în jurul lor, care te fascinează, pur şi simplu. Pentru mine e o onoare să fie numele meu, mai ales că sunt destul de tânără, asociat cu personalităţi de talia lui Sergiu Celibidache, pentru că am crescut cu muzica lui în casă. Până la urmă, cred că ne dorim cu toţii să fim printre cei mai buni, însă e important să ştii cum să dai mai departe, cum să dăruieşti celorlalţi sursa de magie care te înconjoară. Iar pentru mine lucrul ăsta e mai important decât un premiu.

Ce sfaturi ai pentru cei care doresc să îţi calce pe urme?

Să îşi găsească resursele în ei înşişi, la început. Oricât de greu ţi-ar fi, trebuie să ştii cum să dăruieşti prin talentul tău. E important să pleci de la adevăr, să construieşti drumul pe care vrei să-l urmezi în carieră, cu mult adevăr şi sinceritate. Pentru că publicul va simţi asta şi va aprecia. Dacă te gândeşti la rezultat, la covorul roşu, la celebritate, din start cred că eşti pe un făgaş greşit. Întotdeauna trebuie să te poziţionezi sub artă, trebuie să fii slujbaşul artei, să fii umil în faţa ei. În fiecare rol pe care l-am jucat, am încercat să pun personajul şi textul autorului pe primul loc. În momentul în care toate gândurile şi emoţiile, tot sufletul tău e în slujba acestui personaj, se întâmplă miracolul.

Care consideri că vor fi criteriile care îi vor ajuta pe cei înscrişi să câştige concursul campaniei noastre?

O mare parte din oameni cred că actoria, căci doar la această categorie o sa ma refer, ţine de un soi de fabricare şi prefabricare a unor gânduri, a unor cuvinte, emoţii. De fapt, este vorba mai mult de sinceritate şi de cât poţi să iei privitorul cu tine, în povestea respectivă. Şi atunci, când te pregăteşti pentru o audiţie, un casting sau un concurs, admitere, etc., e bine să îţi iei lucruri foarte aproape de tine, pentru că nu eşti instruit. E bine ca povestea pe care vor să o spună să le fie aproape şi la îndemână, care rezonează mai bine cu felul lor de a fi.

Educaţia pare să aibă un rol secundar în formarea unui individ. Pe cine găşeşti tu răspunzător pentru acest fapt?

Eu cred că fiecare om e aproape exclusiv responsabil pentru lucrurile care i se întâmplă. Spun asta pentru că eu am trăit pe pielea mea atât interesul cât şi dezinteresul pentru şcoală şi educaţie, în general, în funcţie de ce mi s-a oferit ca şi context. Ştim cu toţii că învăţământul nu e bine pus la punct de ani şi ani de zile şi mi se pare că lucrurile se degradează de la an la an, aspect din ce în ce mai vizibil. Cred de asemenea că şi contextul în care trăim, apropo de libertatea de expresie, e foarte dăunător, avem mult prea multă libertate. Pentru că dacă nu ştii să te foloseşti, să te ajuţi de libertatea de care te bucuri, ea poate fi îngrozitoare, periculoasă pentru individ. Văd în jurul meu mulţi tineri confuzi, care nu ştiu ce vor pentru viitorul lor şi chiar mai rău de atât, nici măcar nu îi interesează. Există o mare lipsă de concentrare a tinerilor din ziua de azi, unii îmi par că nu se pot concentra pe nimic, nu au repere, iar vina cred că e împărţită, vine atât de acasă, cât şi din şcoală. Din păcate, profesorii din ziua de azi nu se mai preocupă aşa mult de elevi, puţini sunt cei care mai au harul şi magia aceea de a fi dascăl, cum era Sergiu Celibidache, de exemplu.

Pe cine admiri dintre emblemele istorice ale culturii române?

Îi admir pe toţi oamenii de cultură care au reuşit să ducă numele ţării noastre mai departe sau care au reuşit să fie aproape de sufletul român. George Enescu, Mihai Eminescu, Nichita Stănescu, Lucian Blaga, actori sau regizori importanti.

Dar din cultura mondială?

Fiecare om marcant al culturii mondiale e important, iar eu am încercat să învăţ ceva de la fiecare, pentru a mă construi ca individ.

Din punctul tău de vedere, sunt românii patrioţi?

Din păcate, am văzut de multe ori un patriotism aberant la noi. Eu simt patriotismul ca pe ceva izolat, ca pe ceva al tău personal mai degrabă, decât ca pe un mesaj pe o pancartă cu care mergi la guvern sau pe care o plimbi pe străzi. Pentru mine, e mai important ca patriotismul să fie în interiorul omului. Am văzut aşa zişi patrioţi, care îşi ţipă peste tot patriotismul şi care nu reuşesc să facă nimic cu asta. Eu zic, mai degrabă, hai să ne bucurăm de Bucureşti, de exemplu. Avem locuri atât de frumoase în ţara asta, care te pot face fericit cu adevărat! Ar fi bine să existe sisteme de educare apropo de noţiunea de patriotism.

Dacă facem o paralelă între România şi alte ţări, care e profilul cultural al României?

Profilul cultural românesc este, uneori, sărac. Se declară că e importantă cultura, că oamenii din cultură ne duc ţara mai departe, dar adesea există prefăcătorie la mijloc. Din pricina problemelor, a neajunsurilor, oamenii nu se mai implică pe cât ar trebui şi trec mai departe nepăsători. În alte ţări, există cu adevărat interesul faţă de artă şi conştiinţa faptului că fără cultură nu se poate trăi.

Cum crezi că va evolua cultura în România

Este nevoie de timp. Din ce pot observa, evoluţia nu poate fi una fericită într-un timp foarte scurt, iar o campanie cum e cea iniţiată de voi e binevenită pentru trezirea poporului, pentru a-i face atenţi la oamenii de cultură. Şi e de datoria noastră, a celor dedicaţi artelor, să evoluăm în aşa fel încât să ţinem oamenii lângă noi, pe drumul ăsta, să le oferim o călătorie fascinantă şi nemaivăzută.

Din punct de vedere profesional, care a fost prima ta iubire?

Emisiunea Abracadabra. Îmi amintesc că Marian Râlea a făcut pe atunci un eveniment, cred că în Parcul Tineretului, unde erau invitaţi toţi copii. Fiind fascinantă de personajul lui din emisiune, pentru mine a fost o primă trecere de la un personaj de la televizor, pe care îl adoram, la un om pe care puteam să-l ating, fapt ce mi s-a părut extraordinar. Mi-au trebuit vreo trei-patru zile să ies din starea aia de fascinaţie, de transă, dacă vrei; m-a marcat puternic experienţa asta şi cred că a contribuit  mult la decizia mea de peste ani de a alege meseria pe care o am acum. Un alt factor declanşator pentru profesia mea a fost când aveam vreo 9-10 ani, când am jucat într-un film de televiziune, difuzat în Franţa.

Care ar fi cea mai frumoasă amintire profesională a ta ?

Cele mai intense şi mai plăcute experienţe profesionale ale mele, au fost cele de la Loverboy, în regia lui Cătălin Mitulescu. M-am pregătit foarte mult pentru acel rol, iar când au început filmările m-am simţit în largul meu, fericită, plină de energie şi extrem de „acolo”. Am filmat cu aceeaşi echipă minunată pe care am avut-o la filmul de debut şi asta m-a făcut să mă simt protejată şi liniştită.

Când ai simţit că eşti cel mai mândră de tine, de-a lungul profesiei?

Au fost câteva astfel de momente, de obicei la sfârşitul unui proiect în care am fost implicată, fie că e vorba de o piesă de teatru, fie de un premiu pe care îl primeşte filmul în care joc, maimult momente când îmi aduc aminte de tatăl meu şi mă gândesc la ce ar zice el. Știu că ar fi mândru de mine, e o mândrie pentru familia mea, mai mult decât pentru mine.

Care sunt cele mai mai de preţ lucruri pentru tine?

Dragostea, în primul rând. Apoi, dăruirea pentru meseria ta, armonia, generozitatea. Iar pentru toate astea trebuie să te lupţi, nu cu lumea , ci cu tine.

„Români pentru o lume”, omagiu adus marilor personalităţi româneşti

Fiică a directorului Muzeului de Literatură din Bucureşti, încă de mic copil îl însoţea pe tatăl său, Dan Alexandru Condeescu, în străinătate la expoziţiile literare dedicate lui Nichita Stănescu sau Lucian Blaga. A avut astfel şansa de a creşte într-un mediu cultural care a ajutat-o să devină omul care este astăzi. A ales să practice actoria şi nu avocatura, cum şi-ar fi dorit tatăl său iniţial. Ada Condeescu are 24 de ani şi este cunoscută atât la nivel naţional, cât şi internaţional, pentru talentul său actoricesc. Pentru astfel de români ca Ada Condeescu a luat naştere „Români pentru o lume”, campania naţională de responsabilitate socială iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache.

Români pentru o lume” reprezintă un omagiu adus marilor personalităţi româneşti ce au adus mândrie şi glorie României, peste tot în lume şi aduce în atenţia fiecăruia dintre noi pe co-naţionalii noştri care, prin activitatea lor, rămân nemuritori. Finalitatea acestei campanii o constituie organizarea unui concurs naţional online (pe www.romanipentruolume.ro  şi pe pagina de Facebook) de tribut adus culturii sau unei personalităţi anume, prin care oameni din domenii diferite ale culturii se vor putea înscrie astfel încât să dedice o pictură, o compoziţie, o sculptură, un poem, etc. În urma unui vot de specialitate şi prin votul sponsorilor, cei selectaţi vor merge în finală, unde vor fi jurizaţi de către un juriu de specialitate şi de către public. Câştigătorii vor primi burse de studiu în România şi în străinătate.

Semnat de

Tu ce crezi?

Adresa de email nu va fi facută publică.Câmpuri obligatorii *

*

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *

Navighează pana sus