sâmbătă , 18 august 2018

Adevăratul „Rain Man”: cine a fost Kim Peek, personaj într-un film de Oscar

foto „Rain Man”/foto Kim Peek

Este unul dintre cele mai iubite personaje din cinematografia mondială, însă nu toți știu că a fost inspirat de un om cu totul deosebit, care a rămas în memoria multora prin darul cu care s-a născut. Kim Peek, savantul care se află la baza personajului „Raymond Babbitt”, din filmul „Rain Main”, are o poveste demnă de amintit.

În 1984, scenaristul Barry Morrow l-a întâlnit pe Kim Peek în Arlington, Texas și a realizat imediat că intelectul lui ieșit din comun ar putea fi o inspirație majoră pentru el. Și a fost: Morrow l-a avut în minte atunci când a scris scenariul pentru filmul „Rain Man”, lansat în 1988. Filmul, totuși, nu respectă în totalitate povestea adevărată. O diferenţă este faptul că Raymond este prezentat ca autist, iar alta este că rolul tatălui din viaţa reală a lui Kim este luat în film de fratele acestuia, interpretat de Tom Cruise. Kim este jucat genial de către Dustin Hoffman, recompensat cu un Oscar pentru rol, pe lângă celelalte trei obţinute de această producţie, dintre care unul pentru Cel mai bun scenariu original.

Filmul „Rain Man” a avut un buget de 25.000.000 de dolari şi încasări de 172,825,435 de dolari numai în SUA.

Contrastele copilăriei: între genialitate şi handicap

Cine a fost, însă, omul care a inspirat un personaj atât de cunoscut și de iubit? Laurence Kim Peek s-a născut în Salt Lake, în statul american Utah. În primii ani de viaţă, chiar dacă era deja diferit de alți copii, nimeni nu bănuia că el va ajunge un megasavant cunoscut în întreaga lume şi personaj de producţie hollywoodiană. Copilăria lui Kim Peek s-a derulat ca a unui personaj de film încă de la început. Propriul său film, care nu avea nevoie de nici o regie.

Totul a început la vârsta de nouă luni, când Kim a fost diagnosticat cu macrocefalie, părinţii fiind sfătuiţi de medici să-şi interneze copilul într-o instituţie de boli mintale, întrucât nu avea să fie vreodată apt să vorbească sau să citească. Dar, spre norocul lui Kim, părinţii au hotărât să se ocupe de el acasă, iar efortul le-a fost răsplătit. Băiatul le-a demonstrat, la doar un an şi câteva luni, că are calități de geniu, iar de la doi ani – povestea Fran, tatăl – Kim începuse deja să memoreze diverse lucruri. La trei ani, obişnuia să caute în dicţionar cuvinte cum ar fi  „confidenţial”.

Şi, totuşi, cu toate aceste calităţi atât de precoce, copilul se confrunta cu handicapuri: nu a fost capabil să umble până la vârsta de patru ani şi chiar după această vârstă, doar uşor înclinat, nu a putut să facă lucruri simple, motorii, cum ar fi încheiatul nasturilor sau, mai târziu, bărbieritul. La șase ani, părinţilor li s-a propus să-i facă o lobotomie, în scopul de a-i regla agitaţia pe bază nervoasă. La doar șapte ani, era deja exmatriculat de la şcoală pe motiv că era  „incontrolabil”. În aceste condiţii, a fost nevoie ca meditatorii să meargă acasă la el câte 45 de minute, de două ori pe săptămână. Până la 14 ani, adolescentul Peek parcursese deja toate materiile care se studiază în liceu.

Laurence, după Laurence Olivier

Laurence, după Laurence Olivier

Concentrându-se de obicei pe codiția specială a lui Peek, puţină lume cunoaşte scurta poveste a numelui său: Laurence după cel al actorului favorit al mamei, Laurence Olivier, şi Kim, după personajul omonim al lui Rudyard Kipling, scriitorul favorit al tatălui.

A memorat 7.600 din 12.000 de cărți

Abilităţile lui Kim Peek erau ieşite din comun, depăşind praguri greu de înţeles pentru oamenii cu capacităţi comune. Kim avea o viteză de citire mult peste media obişnuită, asta pentru că că el citea pagina stângă cu ochiul stâng, iar pe cea dreaptă cu cel drept, deci, nici mai mult nici mai puţin, decât două pagini simultan! Încă de copil, obişnuia nu numai să citească, ci şi să și memoreze cele mai multe dintre cărți, respectiv 7.600 din cele 12.000. Reţinea circa 98% din informaţia pe care o citea în bibliotecă, împreună cu tatăl său. Ca semn că a terminat de citit o carte, o aşeza cu faţa în jos pe etajeră, obicei păstrat pe parcursul întregii sale vieţi. Citea o carte groasă în aproximativ o oră!

foto

Capabil să absoarbă o atât de mare cantitate de informaţii, Kim a devenit în timp o adevărată enciclopedie vie şi un GPS ambulant. Era capabil să ofere informaţii despre direcțiile și distanțele dintre aproape oricare două oraşe din lume şi putea să redea fiecare cod poştal din S.U.A. şi numele televiziunilor din localităţile respective. Putea să realizeze calcule calendaristice de genul „ce zi a fost 15 iunie 1632?” și să-şi amintească vechi scoruri din baseball şi date legate de istorie, muzică sau politică. La 18 ani, socotea statele de plată pentru 160 de persoane, fără calculator, în numai câteva ore. Odată cu apariţia computerelor, a fost înlocuit de un contabil şi un computer.

Kim citea 10.000 de cuvinte pe minut

Kim citea 10.000 de cuvinte pe minut

Cei mai mulţi dintre noi citim în medie 250-300 de cuvinte pe minut. Dar printre cei mai rapizi cititori din lume s-au numărat, alături de Kim Peek (10.000 de cuvinte pe minut), şi trei foşti preşedinţi americani (Theodore Roosevelt, Franklin D. Roosevelt și John F. Kennedy). Însă recordul Guiness Book în ceea ce priveşte rapiditatea într-ale cititului îl deţine o filipineză, respectiv Maria Theresa Calderon, cu 80.000 de cuvinte pe minut, înţelese 100%. Recordul ei a fost stabilit în 1968, iar în 1971, Enciclopedia Britannica a declarat-o, de asemenea, drept cea mai rapidă cititoare a lumii.

„Furtuna din creier” şi I.Q.-ul sub medie

Cum e posibil ca o fiinţă umană să aibă capacităţi intelectuale incredibile, dar să nu-și poată încheia nasturii de la cămaşă?! Explicaţia medicală a condiției rarisime a lui Kim Peek o reprezintă lipsa punţii care conectează cele două emisfere ale creierului. Oamenii de ştiinţă consideră, de asemenea, că, cel mai probabil, Kim avea câte un centru de procesare a limbajului în fiecare emisferă cerebrală. Astfel, diferenţa dintre noi, oamenii obişnuiţi, şi cei ca el este că atunci când noi citim ceva cu ochiul stâng, informaţia ajunge în emisfera dreaptă a creierului, dar trebuie transferată prin intermediului punţii în emisfera stângă pentru a fi procesată. Astfel, avem un dezavantaj legat de viteza de citire şi unul temporal până transferăm informaţiile.

În ciuda minţii sale strălucite, I.Q.-ul lui Kim era de 87, adică unul semnificativ sub medie. Creierul său uriaş era adăpostit de un cap pe măsură, un cap atât de mare şi greu, încât a trebuit să ajungă la o anumită vârstă ca să poată să îl susţină vertical.

Ce valoare a inteligenței avem, în medie

Ce valoare a inteligenței avem, în medie

Valoarea medie a I.Q.-ului este de 100, indiferent cu ce test obţinem această valoare. 95% din populaţie are un coeficient de inteligenţă cuprins între 70 şi 130. Persoanele care obţin un I.Q. Sub 70 sunt considerate ca prezentând un deficit intelectual. Cei cu un I.Q. peste 130 sunt percepuţi ca superiori din punct de vedere al inteligenţei, comparativ cu semenii lor.

„Barry m-a influenţat mai mult decât oricare altă persoană. M-a făcut Rain Man”, a spus Kim despre scenaristul care i-a transpus povestea pe marile ecrane. Unul dintre lucrurile la care se referea era acela că, înainte de realizarea filmului, Kim nu avea curajul să privească pe nimeni direct în faţă, lucru care nu a mai fost valabil ulterior.

Kim Peek a murit în 2009, la numai 58 de ani, tatăl său având grijă de el până în ultima clipă. Dar lumea îşi va aminti de omul gentil şi prietenos care, deşi introvertit, nu avea probleme de socializare şi comunicare, de omul căruia îi plăcea nu numai să citească, ci şi să memoreze cărți. Iar cu fiecare vizionare a filmului „Rain Man” i se mai aduce un omagiu.

„Conştientizând şi respectând deosebirile dintre noi, tratând pe toată lumea aşa cum am dori să fim noi înşine trataţi, vom transforma lumea într-un loc mai bun pentru fiecare.”

Kim Peek

Ți-a plăcut acest articol? Abonează-te LaRevista.ro!

Citește și:

Hans Zimmer: „E ciudat să fii compozitor de muzică de film. Nu trăiești deloc în realitate”

Special LaRevista.ro: cine a fost omul care a inventat Nike

Special LaRevista.ro: istoria legendarului Chateau Marmont, cel mai cunoscut hotel din America

Povestea lui John Jacob Astor IV, cel mai bogat om de pe Titanic

Special LaRevista.ro: povestea lui Andrei Porumbeanu și a lui Gamble Benedict, moștenitoarea averii Remington

SURSE:

sapienplus.com

psychologytoday.com

Wikipedia

Semnat de

Tu ce crezi?

Adresa de email nu va fi facută publică.Câmpuri obligatorii *

*

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *

Navighează pana sus