marți , 17 octombrie 2017

Adevărul despre carbohidraţi e undeva la mijloc

carbohidratifoto

Tot mai multe reţete de slăbit şi-au dobândit popularitatea promiţând efecte rapide şi eficiente prin eliminarea totală a carbohidraţilor din alimentaţie, însă medicii specialişti avertizează în legătură cu aceste lipsuri din dieta zilnică.

Totuşi, adevărul rămâne undeva la mijloc, deoarece pe de o parte, carbohidraţii sunt necesari pentru a asigura organismului energia, indispensabilă mai ales în dietele de slăbire, iar pe de alta, unii dintre aceştia pot fi adevărate „bombe calorice”, care duc şi la creşterea glicemiei. Dincolo de rolul esenţial în diete, aceştia au un aport semnificativ şi în menţinerea sănătăţii organismului și, tocmai de aceea, în selecţia carbohidraţilor incluşi în alimentaţie trebuie să ţinem cont atât de nevoile organismului, cât şi de clasificarea lor.

Carbohidraţii buni versus carbohidraţii răi

„Este important de ştiut că aportul zilnic caloric care să provină din carbohidraţi trebuie să fie de 50-60%, mai ales pentru că aceştia constituie sursa principală de energie a organismului şi au un rol esenţial în reglarea tranzitului intestinal”, spune dr. Florenţa Creţu, Reprezentant Ropharma.

Ţinând cont de compoziţia chimică şi de modul în care acţionează, carbohidraţii se clasifică în carbohidraţi simpli, cu asimilare rapidă (sau răi) şi complecşi, cu asimilare lentă (buni).

Carbohidraţii complecşi sunt cei mai recomandaţi în alimentaţie, deoarece, deşi se descompun mai greu în organism, asigură o cantitate mai mare de energie. Aceştia pot fi regăsiţi cu succes în cerealele integrale precum orzul, hrişca sau ovăzul, dar şi fructele şi legumele cu un conţinut bogat în amidon: fasolea, lintea şi mazărea. Acest tip de carbohidraţi sunt asimilaţi mai lent de organism, asigurând un aport energetic constant şi pe o perioadă mai lungă de timp. Mai mult, ei reprezintă şi o sursă importantă de fibre, ajutând la menţinerea greutăţii corporale, eliminarea toxinelor şi scăderea nivelului de colesterol.

Prin contrast, carbohidraţii simpli cresc nivelul glicemic şi produc descărcări mari de insulină în organism, iar dacă se află în cantitate prea mare în organism, excesul este convertit în grăsime. Acest lucru duce mai departe şi la creşterea nivelului de colesterol şi de trigliceride în sânge, sporind riscul bolilor cardiovasculare şi al diabetului zaharat tip 2. Acest tip de carbohidraţi se găsesc în special în produsele rafinate, precum faina albă sau orezul decorticat, acestea fiind şi bogate în zaharuri, ce favorizează creşterea în greutate, susţine Dr. Florenţa Creţu.

Împărţirea carbohidraţilor în categoria „bun” sau „rău” rămâne totuşi o abordare simplistă, în special în condiţiile în care necesarul zilnic de carbohidrați diferă de la o persoană la alta, în funcţie de nivelul de activitate fizică. Astfel, în cazul celor care depun efort fizic mai îndelungat sau au un stil de viaţă mai antrenant, cantitatea de carbohidraţi complecşi necesari este mult mai mare. În medie, necesarul de carbohidraţi al unei persoane este de 5-6 g/kg corp/zi, ceea ce înseamnă aproximativ 350-400 grame pe zi pentru o persoană de 70 kg.

(P) Menţinerea unei alimentaţii echilibrate care să răspundă atât nevoilor energetice, cât şi celor nutriţionale are un rol definitoriu în menţinerea siluetei, dar şi în prevenirea dereglărilor metabolice. Şi pentru că atunci când reuşeşti să ajungi la greutatea dorită, ai vrea să rămâi aşa cât mai multă vreme, pentru evitarea instalării efectului yo-yo, poţi face cure de câte trei luni cu suplimente alimentare destinate controlului eficient al greutăţii. Pagosten este un supliment alimentar de la Ropharma, a cărui compoziţie este o combinaţie unică de penta-acetil-glucoză şi inulină, o fibră solubilă utilă, prin senzaţia de saţietate pe care o determină, fără a creşte nivelul de zahăr din sânge sau a mări numărul de calorii.

Semnat de

Tu ce crezi?

Adresa de email nu va fi facută publică.Câmpuri obligatorii *

*

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *

Navighează pana sus