luni , 25 septembrie 2017

Darul lui Saul Bellow

CupluFoto: dance-tech.net

Motto: „Când suntem adormiți în lumea aceasta, suntem treji într-o alta.”

Salvador Dali

„Dar după câteva minute, am auzit ceea ce aşteptăm să aud – vocea ei nocturnă. Era joasă, răguşită şi adâncă, aproape bărbătească. Gemea. Rostea frânturi de cuvinte. Aşa se întâmpla aproape noapte de noapte. Vocea nocturnă exprima spaima ei de acest loc straniu care e pământul şi de această stranie stare, existenţa. Zbuciumându-se şi gemând, încerca să se elibereze. Aceasta era Demmie cea primordială, dedesubtul fiicei de fermier, dedesubtul profesoarei, dedesubtul elegantei Marea Finanţă, amazoana, latinista, desăvârşita sorbitoare de cocteil în şifon negru, cu nasul în vânt, şi stilată vorbitoare. Dus pe gânduri, îi ascultam glasul. Am lăsat-o un timp în voie, încercând să înţeleg. Mi-era milă de ea şi o iubeam. Pe urmă însă am oprit-o. Am sărutat-o. Ştia cine sunt. Şi-a înfipt degetele picioarelor în tibiile mele, şi m-a cuprins cu braţe puternice, feminine. A strigat: “Te iubesc” – cu acelaşi glas adânc, dar ochii îi erau închişi, orbi. Cred că de fapt nici nu se trezise.

Pasajul meu preferat din Darul lui Humboldt”, de Saul Bellow

Semnat de

Tu ce crezi?

Adresa de email nu va fi facută publică.Câmpuri obligatorii *

*

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *

Navighează pana sus