Dive la plajă: ce era frumos odată e frumos și azi

Publicat de: LaRevista.ro la 13 iunie 2016 în FRIVOLITĂŢI Lasă un comentariu

Se vorbește (prea) mult despre felul în care s-au schimbat standardele de frumusețe în ultimele decenii. Dacă în trecut – adică în vremea în care Sophia, Marilyn sau Audrey țineau primele pagini ale ziarelor – femeile erau admirate în diversitatea lor și-atât, în era noastră nebună se face atâta caz de ambalajele cu care defilăm prin lume, că ne-am dezorientat cu totul și nici măcar nu mai știm măcar ce e cu adevărat important pentru noi.

Niciuna dintre extremele la modă nu folosește nimănui, din nefericire. Pe de o parte, sunt voci care țipă din toate direcțiile, să ne spună ce e azi atrăgător, etichetele skinny și plus size sunt lipite cu lejeritate pe oameni, de parcă ar fi produse în raft la supermarket, femeile fie țin diete ucigătoare ca să atingă ceea ce revistele (proaste) numesc bikini body sau se îngrașă peste măsura colesterolului și a altor indicatori de sănătate, ca pentru a face în ciudă tendințelor.

Anita Ekberg

La polul opus, se duc campanii disperate în sprijinul ideii că frumusețea n-ar trebui înghesuită într-un canon, că toți oamenii sunt frumoși, fie slabi sau grași, nu contează că unora le ies coastele prin cămașă și altora, șunca peste pantaloni – suntem toți superbi și suntem invitați să celebrăm frumusețea în toate formele ei, afirmație ipocrită de care eu, una, sunt sătulă ca după o porție prea mare de paste. E un vacarm, azi, pe tema asta, un concert obositor de glasuri, unul mai strident ca altul, și mă simt ca într-o încăpere mică, în care toată lumea strigă, încercând toți să se impună în același timp.

Audrey Hepburn

Mie mi se pare că standardele de frumusețe – adică ceea ce place majorității – nu s-au schimbat prea mult, doar felul în care ne raportăm la ele – de fapt, la noi și la ceilalți – s-a modificat drastic. Felul în care dialogăm despre frumusețe e altul. Faptul că am devenit supra-conștienți de propriile persoane, de propriile „imperfecțiuni” sau de lipsa lor, asta e diferit, azi, față de acum câteva zeci de ani, când divele din fotografiile de alături nu se cramponau prea tare nici de una, nici de alta, iar cei care le divinizau nu le numărau nici coastele, nici colăceii de grăsime. Lucrurile erau naturale, firești. Gusturile – ca și azi – erau diverse, iar femeile – ca și azi – erau oameni cu anatomii și conformații variate, și cred că esențial pentru ele era să fie sănătoase și să se simtă bine în pielea lor. În rest, nu se lua nimeni așa în serios! Și nu asta e cheia frumuseții? Să fii, pur și simplu, și să-i lași pe alții să fie, și-atât.

Ava Gardner