Foto: suru.lt
Prinzregentenplatz 16, München. Mii de oameni trec prin fața acestei clădiri zi de zi, dar puțini sunt cei care îi cunosc istoria sau se mai interesează de ea. Locul are însă o semnificație demnă de amintit: la etajul doi, într-un apartament spațios, dar „mai degrabă urât”, a locuit timp de cinci ani Adolf Hitler.
Hitler a ajuns la München cu un an înainte să înceapă Primul Război Mondial, pe 25 mai 1913, și a închiriat o locuință modestă în nordul orașului, pe Schleißheimer Straße, la numărul 34. A trăit acolo până în anul următor, când s-a înrolat în armata bavareză ca cetățean austriac, activând ca militar până la finalul războiului, în 1918.
Pe 31 martie 1920, după ce și-a încheiat misiunea în armată, Hitler s-a întors la München și s-a mutat pe Thierschstraße 41, o stradă săracă situată pe marginea râului Isar, unde a ocupat o cameră subînchiriată de un evreu. A rămas acolo timp de nouă ani, alături de câinele lui, Wolf, și a părăsit locuința când era deja o figură politică recunoscută în Germania.
Pe 5 octombrie 1929, contra unei chirii anuale de 4.176 de mărci germane, Hitler ocupă apartamentul din Prinzregentenplaz 16, în cartierul Bogenhausen din München. Locuința, cu o suprafață de 300 de metri pătrați, cuprindea nouă camere, două bucătării și două băi și se afla la etajul al doilea al clădirii.
Prinzregentenplatz 16, în perioada nazistă. Sursă: thirdreichruins.com
Apartamentul era mobilat și decorat cu piese concepute de Gerdy Troost, văduva arhitectului Paul Ludwig Troost, membru al Partidului Nazist și un sfătuitor al lui Hitler în chestiuni de arhitectură.
Biroul lui Hitler, în apartamentul său din Prinzregentenplatz 16. Sursă: thirdreichruins.com
„Locul era în stare perfectă, avea inclusiv curent electric, apă caldă, căldură și un frigider. Nu era suficient de gol pentru a fi subînchiriat ca atare, dar într-un sfert de oră puteai goli dulapurile și îl puteai pregăti pentru orice chiriaș pe care nu l-ar fi deranjat țesăturile de in și argintăria marcată cu literele A.H.”, a povestit jurnalistul american David Sherman, citat de The Guardian într-un articol din 2007.
Hitler, pe balconul apartamentului său din Prinzregentenplatz 16. Sursă: tracesofevil.com
Pe 29 aprilie 1945, cu o zi înainte ca Hitler să se sinucidă alături de soția sa, Eva Braun, în Berlin, David Sherman și colega lui de presă Lee Miller au petrecut o noapte în apartamentul din Prinzregentenplatz 16, „folosind toaleta lui Hitler, ocupându-i baia și în general simțindu-se confortabil”. În acea zi a realizat Sherman celebra fotografie cu Lee Miller făcând baie în cada lui Hitler, după ce tocmai participaseră împreună la eliberarea de către armata americană a primului lagăr de concentrare înființat vreodată, cel de la Dachau. „Apartamentul era plin de piese de artă de proastă calitate. Era mediocru, la fel ca picturile de pe pereți”, a povestit Lee Miller, care în acea perioadă era corespondentă de război și publica reportaje în revista Vogue. Totuși, continuă ea, „asta era adevărata casă a lui Hitler, casa lui fizică și spirituală”.
Mussolini și Chamberlain, oaspeți în Prinzregentenplatz 16
Adolf Hitler a folosit uneori apartamentul din Prinzregentenplatz și pentru întâlniri diplomatice importante. Pe 25 septembrie 1937, s-a întânit aici cu Benito Mussolini, pe care încerca să-l atragă de partea lui în planul de a anexa Austria la Germania. Tot în Prinzregentenplatz 16, pe 30 septembrie 1938, Hitler l-a întâmpinat pe prim-ministrul britanic al vremii, Neville Chamberlain, imediat după semnarea Acordului de la München (ca urmare a semnării acestui document, Germania a ocupat Regiunea Sudetă a Cehoslovaciei a doua zi!).
Hitler, în apartamentul din Prinzregentenplatz 16, la întâlnirea cu prim-ministrul britanic Neville Chamberlain. Alături de ei se află și Ministrul de Externe german al vremii, Joachim von Ribbentrop. Sursă: Bundesarchiv, thirdreichruins.com
Hitler, în apartamentul din Prinzregentenplatz 16, alături de prim-ministrul britanic Neville Chamberlain și interpretul Paul Schmidt. Sursă: Heinrich Hoffmann, „Hitler befreit Sudetenland”, 1938, thirdreichruins.com
O altă figură cunoscută care a vizitat apartamentul din Prinzregentenplatz a fost Ducesa de Devonshire, care a băut aici un ceai cu Hitler, în 1937. Într-un interviu acordat ziarului Daily Telegraph, în 2007, ducesa descria locul ca fiind „decorat totalmente în maron și alb, mai degrabă urât și destul de simplu” și își amintea că în baia lui Hitler chiar și periuțele de dinți erau marcate cu literele A.H.
Adolf Hitler a locuit în Prinzregentenplatz 16 vreme de cinci ani, din 1929 până în 1934, când era deja de un an Führer și cancelar al Reich-ului german. După aceea, a păstrat casa (întreaga clădire a devenit proprietatea partidului nazist), dar și-a petrecut majoritatea timpului fie în Berlin, fie la celebra sa reședință, Berghof, din regiunea Obersalzberg, la granița cu Austria.
Începând din mai 1945, după capitularea Germaniei, clădirea a servit un timp drept sediu central al armatei americane. Astăzi, în Prinzregentenplatz 16 funcționează secția de poliție nr.22 din capitala bavareză.
Geli Raubal, nepoata și presupusa iubită a lui Hitler, s-a sinucis în această clădire
Ca și cum n-ar avea o istorie suficient de întunecată, apartamentul din Prinzregentenplatz a fost și scena unei sinucideri. La finalul anilor ’20, Hitler a invitat-o să locuiască alături de el la München pe sora lui vitregă, Angela Maria Raubal, care a venit din Austria împreună cu cele două fiice ale ei, Geli și Friedl. Adevărata relație dintre Hitler și nepoata lui, Geli (pe atunci în vârstă de 20 de ani), rămâne un mister, dar presupusa lor legătură romantică e de notorietate.
Pe 18 septembrie 1931, Geli a murit în apartamentul lui Hitler din cauza unei împușcături. Oficial, a fost o sinucidere, pe care unii istorici o pun tocmai pe seama complicatei povești de dragoste dintre Geli și unchiul ei. În ziua tragediei, Hitler se afla în drum spre orașul Erlangen, unde trebuia să susțină un discurs. S-a întors la München imediat ce a primit vestea morții lui Geli, iar în zilele următoare s-a izolat complet în casa publicistului său din Tegernsee. Singura persoană căreia Hitler i-a permis compania a fost fotograful lui, Heinrich Hoffmann. Se spune că viitorul Führer a plâns-o pe Geli timp de câțiva ani și că ar fi păstrat camera ei neatinsă.
Mulțumiri lui Michael Prade pentru sprijinul acordat în realizarea acestui material.
Semnat de Corina Stoica