Există cărți despre care nu poți să scrii, poți doar să le citești iar și iar. Cărți care sunt atât de bine șlefuite, atât de profunde, încât simți că nu ai putea să mai adaugi nimic pe marginea lor. Doar, eventual, mici semne de exclamare care să marcheze și mai apăsat neputința ta de a mai spune ceva, faptul că, uneori, cuvintele sunt de prisos și singurul lucru care-ți mai rămâne de făcut e să te așezi mai comod în fotoliu și să te lași pătruns de frumusețea cuvintelor pe care un om le-a așezat pe hârtie pentru tine… Ca să te bucuri împreună cu el, ca frumusețea lumii să nu rămână neîmpărtășită…
„În fond, frumuseţea omului vine numai din privire. Numai acolo se poate vedea ce se întâmplă cu adevărat valoros şi puternic într-un om, bunătatea, inteligenţa, dreptatea lui.”
„Pentru că fiinţele puternice şi irezistibile sunt întotdeauna tolerante, răbdătoare şi înţelegătoare.”
„Unele dintre cele mai importante surse de fericire şi de libertate în viaţă sunt aceste două sentimente: acela că eşti stăpân şi acela că nu eşti.”
„Dar cel mai de admirat e tot omul care, în mod negrăbit și fără să se apuce să muncească ostentativ, contemplă și vede.”
„Am și eu o filozofie a mea: aceea că omul râzător este omul superior, care domină lumea și viața.”
„Cine fuge de suferință, matematic ratează fericirea.”
„Asta înseamnă să fii om: să poți trăi, asumându-ți permanent propriile erori.”
„Cele mai multe lucruri cu adevărat sublime sunt aparent mărunte, insignifiante.”
„Nu poți avea o viziune perfectă despre cum trebuie să fie viața.”
„De fapt, omul își face rai sau iad, prin firea și alegerile lui.”
„În definitiv, marea dorință a omului este aceea de a păstra clipa. Eu cred că putem eterniza clipele fecunde și inspiratoare: un ton al vocii, o privire, un gest un zâmbet sau o lacrimă care, prin grația și armonia lor, creează o frumusețe nepieritoare. Restul e zadarnic.”
„Iată concluzia, după o viață de om: nimic nu contează decât iubirea. În viață poți să fii un dobitoc sau să te salvezi. Și nu te poți salva decât iubind pe cineva mai mult decât te iubești pe tine însuți. Cel care nu iubește, care nu are un depozit profund de afectivitate, asumându-și toate riscurile, e un fraier, un om care pierde vremea. Dacă iubești pe cineva nu poți să fii tont. Iar dacă iubești pe cineva și iubirea este împărtășită, nu poți să nu fii fericit.”
Fragmente din Breviar pentru păstrarea clipelor. Filip-Lucian Iorga în dialog cu Alexandru Paleologu (Ed. Humanitas)
Foto: gfilotto.com
Semnat de Laura Câlțea