marți , 26 septembrie 2017

Fragmentarium: „M-am hotărât să devin prost”, de Martin Page

maimutafoto

La cartea asta m-a atras, recunosc, titlul, nu știam nimic despre ea. Apoi m-am poziționat automat (se putea altfel? 😀 ) în tabăra deștepților, empatizand cu personajul principal, pentru care inteligența pare să fie o povară, un nonsens. De la înălțimea omului care știe multe e la îndemână să te alinți cu dorința de-a fi tăntălău. Nu știu însă daca și-ar scurtciruita cineva cu bună știință propriii neuroni, pentru a scăpa de balastul cunoșterii. Însă așa, de dragul experimentului, și ca să râzi amar sau cu lacrimi, după caz, citind romanul lui Martin Page, merită!

***

Era uimit cât gol sufletesc şi câtă lipsă de bucurie putea îndura un om, cât de mult se poate deprinde cu grija şi dezgustul, se minuna şi cât de aprinsă şi de poruncitoare poate înflori o asemenea dragoste plină de spaimă şi de griji într-o inimă aparent secătuită de pasiuni. Dacă viaţa lui era poate văduvită de sens, nu era totuşi lipsită de un miez şi de un centru, ea se rotea în jurul dragostei pentru fiul său.

***

Inteligenţa este cuvîntul care desemnează prostii bine ticluite şi frumos pronunţate, că este atît de pervertită, încât de multe ori eşti mai avantajat fiind prost, decât intelectual consacrat. Inteligenţa te face nefericit, singuratic, sărac, pe când deghizarea inteligenţei îţi conferă o imortalitate de hîrtie de ziar şi admiraţia celor care cred în ce citesc.

***

Cei care cred că inteligenţa are vreo nobleţe cu siguranţă că n-au destulă pentru a-şi da seama că nu e decît un blestem.

***

Aşa s-a născut civilizaţia: pentru că nişte copilandri imperfecţi nu aveau nimic altceva de făcut. Dacă natura n-ar fi mutilat pe nimeni, dacă tiparul ar fi fost de fiecare dată fără cusur, omenirea ar fi rămas o specie de proto-hominizi, fericită, fără nici o intenţie de progres, trăind foarte bine fără Prozac, fără prezervative şi reader dolby digital de DVD.

***

Conştiinţa este excepţia; se poate chiar postula că ea este un accident, fiindcă nu garantează nici o superioritate, nici o longevitate deosebită, în cadrul evoluţiei speciilor, ea nu este semnul unei mai bune adaptări. Insectele sunt cele care, ca vârstă, număr şi teritoriu ocupat, sunt adevăraţii stăpîni ai planetei. Organizarea socială a furnicilor, de exemplu, este mult mai performantă decât va fi vreodată a noastră, şi nici o furnică nu deţine catedră la Sorbona.

***

Când constaţi că eşti unul dintre puţinii care mai respectă nişte principii morale în raporturile umane, poate fi tentant să cazi în amoralitate, nu din convingere sau de plăcere, ci pur şi simplu pentru a nu mai suferi, căci nu există durere mai mare decât să fii un înger în iad, în timp ce un diavol este oriunde la el acasă.

***

Fiinţele umane seamănă frapant de mult cu automobilele lor. Unii au o viaţă fără opţiuni, care doar merge, nu prinde viteză prea mare, calează şi are deseori nevoie de reparaţii; este o viaţă în partea de jos a gamei, puţin solidă, care nu-şi protejează ocupanţii în caz de accident. Alte vieţi au toate opţiunile posibile: banii, dragostea, frumuseţea, sănătatea, prietenia, succesul, precum airbag-ul, A.B.S.-ul, scaunele tapisate cu piele, servodirecţia, motorul cu 16 supape şi aerul condiţionat.

***

Cel mai uşor de corupt este propria ta persoană.

***

Pentru cei care sunt perfect integraţi în societate, nu există decât un singur anotimp, o vară veşnică, care le bronzează spiritul sub un soare care nu apune peste somnul lor: au vise în care nu e niciodată noapte.

martin page

„M-am hotărât să devin prost”, de Martin Page, a apărut la Editura Humanitas.

Semnat de

Tu ce crezi?

Adresa de email nu va fi facută publică.Câmpuri obligatorii *

*

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *

Navighează pana sus