LaRevista.ro Priveste lumea altfel
Infecţia cu Virusul Papiloma Uman (HPV) este una dintre cele mai comune infecţii transmise pe cale sexuală, până la 80% dintre persoanele active din punct de vedere sexual contactând o astfel de infecţie la un moment dat în viaţă. Există mai mult de 100 de tipuri de HPV, acestea cauzând diverse afecţiuni, de la negi la cancer de col uterin.
Virusurile Papiloma Umane sunt virusuri mici, care infectează epiteliul cutanat şi cauzează negi (condiloame). Există două tipuri de HPV: virusurile non-oncogenice, cu risc scăzut, şi virusuri cu risc ridicat, asociate cu dezvoltarea leziunilor canceroase. Tipurile din prima categorie pot cauza leziuni benigne sau minore la nivelul celulelor cervixului, condiloame genitale şi leziuni laringeale. Virusurile Papiloma Umane cu risc ridicat pot cauza anomalii grave la nivelul celulelor cervixului, aceste anomalii fiind precursoare cancerului de col uterin.
Cum se transmite virusul şi care sunt simptomele
Virusul se transmite prin contactul sexual cu o persoană infectată, chiar dacă aceasta prezintă sau nu simptome, iar manifestările infecţiei pot apărea şi peste ani de la momentul infectării. Există o serie de factori care au legătură cu persistența infecţiilor cu HPV oncogene în cazul femeilor, precum numărul mare de sarcini, fumatul, alimentaţia deficitară, utilizarea pe termen lung a contraceptivelor orale, dar şi existenţa altor infecţii cu transmitere sexuală. De asemenea, există şi alţi factori care pot face că infecţia cu HPV să progreseze spre cancer, precum infecţia simultană cu mai multe tipuri de HPV oncogenice sau încărcătura virală mare.
„Manifestările clinice ale infecţiei cu HPV includ condiloame anogenitale, leziuni precursoare cancerului de col uterin, precum neoplazia intraepitelială cervicală, dar şi mai multe tipuri de cancer. Diferitele tipuri de HPV pot cauza negi în diferite părţi ale corpului. Spre exemplu, un anumit tip de HPV cauzează negi plantari, în timp ce alte tipuri sunt responsabile pentru negii care apar pe faţă şi gât. Mai mult de 40 de tulpini ale virusului HPV afectează zona genitală”, explică dr. Silviu Istoc, medic specialist obstetrică-ginecologie.
Legătura dintre infecţiile cu HPV şi cancerul de col uterin
La începutul anilor ’80 s-a demonstrat faptul că în celulele cancerului de col uterin există ADN HPV, iar în anii ce au urmat, studiile au arătat asocierea clară dintre HPV şi cancerul de col uterin. În cazul femeilor, o astfel de infecţie persistentă cu tipurile 16 şi 18 ale Virusului Papiloma Uman poate cauza leziuni precanceroase care, netratate, pot evolua către cancer de col uterin (pasajul dintre vagin şi uter). Cancerul de col uterin este al patrulea cel mai întâlnit tip de cancer la femei. În afară de cancerul de col uterin, infecţia HPV este asociată şi cu alte tipuri de cancere mai rar întâlnite, precum cancerul de vulvă, vagin, anus, dar şi penis în cazul bărbaţilor.
Printre primele simptome care anunţă cancerul de col uterin se regăsesc modificări semnificative ale secreţiei vaginale, prezența urmelor de sânge, sângerarea vaginală, apariţia durerii în timpul contactului sexual, sângerarea cervixului în timpul contactului sexual sau în momentul înserării diafragmei, cât şi dureri nespecifice.
Prevenire şi tratare
Transmiterea HPV poate fi redusă prin utilizarea prezervativelor în timpul contactelor sexuale, însă protecţia nu este completă, pentru că virusul se poate transmite şi prin contact cutanat la nivelul zonelor genitale. Cea mai sigură metodă de limitare a infecţiilor HPV este relaţia monogamă cu un partener neinfectat.
Majoritatea femeilor infectate cu HPV se vindecă de la sine în șase până la 24 de luni, fără a şti vreodată că au avut acest virus. Multe dintre cazurile de cancer de col uterin pot fi prevenite prin detectarea modificărilor precanceroase cu ajutorul testului Papanicolaou. Este recomandat ca femeile să efectueze testul Papanicolau pentru cancer de col uterin la maxim trei ani de la începutul vieţii sexuale.
Tratarea cancerului de col uterin se poate face printr-o serie de metode, în funcţie de nivelul de avansare al bolii şi de tipul de infecţie. Histerectomia totală presupune scoaterea întregului uter, inclusiv a cervixului, în timp ce histerectomia radicală presupune îndepărtarea uterului, a cervixului şi a unei porţiuni din vagin, împreună cu alte ţesuturi din jur.
Radioterapia este un alt tratament al cancerului, acesta utilizând raze X cu energie mare pentru a distruge celulele tumorale.
Chimioterapia este o altă variantă de tratament care constă în utilizarea substanţelor farmaceutice pentru oprirea creşterii celulelor canceroase prin distrugerea lor sau oprirea diviziunii. Totuşi, pentru a creşte şansele de vindecare completă şi definitivă, este important că tratamentul să înceapă în stadiile incipiente, de aceea este important controlul periodic la medic împreună cu efectuarea regulată a testului Papanicolaou.
Dr. Silviu Istoc este medic specialist Obstetrică-Ginecologie la Spitalul Medicover, în cadrul Departamentului de Medicină Materno-fetală şi Chirurgie Ginecologică Minim Invazivă.
Semnat de LaRevista.ro
