vineri , 23 iunie 2017

Macii lui Monet

foto

Ar fi cel puțin două lucruri de care putem lega numele lui Claude Monet. Primul, esențial: a fost fondatorul curentului impresionist în pictură. Al doilea: a rămas în istoria artei drept pictorul care a iubit cel mai mult nuferii, ilustrându-i în nu mai puțin de 250 de lucrări! Poate nu la fel de prezenți precum nuferii, macii lui Monet sunt cel puțin la fel de greu de uitat – pete de lumină roșie pe pânze vechi, neprețuite.

Claude Monet s-a stabilit la Argenteuil, o suburbie a Parisului, în 1871. A rămas aici vreme de șapte ani, o perioadă de împlinire personală și artistică pentru el. În apropierea casei sale, a descoperit și explorat în culoare peisaje care l-au făcut să adore pictatul în aer liber. Și care au rămas azi așezate într-o serie de lucrări superbe, de admirat în marile muzee ale lumii.

Pictura de mai sus, intitulată „Coquelicots” („Maci”), a fost realizată în 1873 și expusă prima dată un an mai târziu, pe Boulevard des Capucines din Paris, în fostul studio al fotografului Nadar. Aici a avut loc, în 1874, prima expoziție impresionistă.

Importalizați în ulei pe pânză se văd în această pictură o femeie și un copil – cel mai probabil, spun istoricii, e vorba despre soția lui Monet, Camille, și fiul lor, Jean.

„Macii” lui Claude Monet pot fi văzuți, azi, la Musée d’Orsay din Paris.

Semnat de

2 comentarii

  1. … redactia VA ROG ! numai pentru Corinas :)…

    Corinas, macii m-au decis sa-ti scriu din nou !… vorba aia „…a la rigueur…fleurs sauvages ” :X

    Iti dedic doua ziceri/damn populare, pentru ca maci ca la noi nu sunt nicaieri :>… „…si macii mei de-or sa te doara( DOR/DOARA =(( )…sa-i pui ca semn de carte-n vara …” si „… dragostea mea pentru tine…arde macii pe coline…” …poate le stiai, dar eu asa am simtit sa reactionez… ! Am vazut acum citiva ani si macii lui Monet la Musee d’Orsay ( unde ma dusesem pentru inegalabilul Vincent van Gogh) dar „jamais” ca la noooi :))… Cred ca nu ti-am „spus” niciodata cand mi-ai devenit „a doua fiica” :X… ti-am vazut fotografia de la malul marii,pe nisip, cu magarusul lui nea’Cotiga/cum ii ziceam eu lui nea’Vasile… a murit saracu’ / putin mai sus de casa mea… erai ataaat de simpla/frumoasa/buuuna, ca te-am iubit pe loc :X/ de Costinesti este vorba, bineinteles !!! ( magarusul traieste, nea’Vasile „a plecat” 🙂 )… Bref, iti doresc viata buna langa alesul tau , America „usoara”,sa ne mai „auzim” cu BINE !… cu DRAAAG, un bisou port-bonheur :-*… la meme Fleur @};- P.S. pour toi… Charles Aznavour „Chanson Souvenir”/ „For me formidable” :D<

    • Draga mea Floricica, a trecut mult timp de cand nu mi-ai mai scris si ma bucur ca te aud din nou!
      Ce norocoasa, sa vezi tu macii lui Monet! Eu, cand ma gandesc la maci, imi vine in minte Grecia si prima mea iesire din tara. Cand am trecut granita din Bulgaria, am tras masina pe dreapta, pentru ca se inrosise campul dintr-o data, de parca voia sa ne anunte ca am ajuns in Elada! N-am sa uit niciodata ce fericita am fost!
      Tu vorbesti serios ca il stiai pe magarus?! De fapt, pe stapanul lui? Imi amintesc ca erau doi magarusi, dar unul, mai ales, era foarte prietenos.
      Iti doresc si eu zile frumoase si campuri de maci! Pour toi – „Comme au cinema” – Alain Delon! 🙂

Tu ce crezi?

Adresa de email nu va fi facută publică.Câmpuri obligatorii *

*

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *

Navighează pana sus