sâmbătă , 23 septembrie 2017

„Peretele”: tragi-comedie muzicală, de Lia Bugnar, în premieră la Teatrul Metropolis

Peretele

Teatrul Metropolis vă invită la premiera spectacolului „Peretele”, o tragi-comedie muzicală semnată Lia Bugnar, în zilele de sâmbătă 11 octombrie, de la orele 16:00 şi duminică 12 octombrie, de la orele 16:00 şi 19:00.

Lia Bugnar revine pe scena Teatrului Metropolis în dublă ipostază, cea de dramaturg şi de regizor al noului spectacol cu piesa „Peretele”, avându-i în distribuţie pe: Marius Manole, Adriana Trandafir, Gabriela Popescu, Mariana Dănescu, Florentina Ţilea, Raluca Ghervan, Letiţia Vlădescu, Cătălin Babliuc, Mihai Niţu, Radu Iacoban, Maria Buză, Natalia Călin, Ana Ularu, Alexandra Sălceanu, Marcela Motoc, Istvan Teglaş.

Regia spectacolului este semnată de Lia Bugnar, muzica – Vlaicu Golcea, mişcarea scenică – Andreea Belu, decorul – Mădălina Marinescu, costumele – Dorin Negrău.

Peretele e o poveste mare cu două buzunare, în care încap două poveşti mici ce se influenţează una pe alta, se completează una pe alta, ba chiar aş îndrăzni să spun că râd una de cealaltă. Peretele cuprinde toată lumea, după cum declară una dintre actriţele acestui spectacol. Cuprinde iubire, cuprinde trădare, tristeţe de la lacrima în colţul ochiului până la hohotul dezlănţuit de plâns, bucurie de la zâmbet timid, până la fericirea rotundă ca o lună plină; cuprinde viaţă şi moarte. Se cântă în spectacolul nostru, destul de mult, pentru că viaţa te pune uneori în asemenea situaţii, încât vorbitul nu te mai poate ajuta să te faci înţeles, e nevoie de note muzicale. Pentru că muzica are darul de a se adresa direct sufletului, mai mult decât logica restrictivă a frazelor pe care ni le aruncăm unii altora de-a lungul unei vieţi. Peretele nu e ceea ce se cheamă un musical, Peretele este o piesă de teatru cu părţi cântate. Deci n-o să vedeţi corp de balet, costume sclipitoare cu paiete şi pene de struţ. O să vedeţi nişte personaje care evadează în cântat, din când în când, după care revin printre noi, vorbitorii de proză, aşa cum revine un astronaut din imponderabilitatea cabinei lui din spaţiu, la povara propriei fiinţe. Peretele e o comedie. Şi cum râsul se poate defini numai pentru că există şi plânsul pe lumea asta, Peretele e în aceeaşi măsură şi o dramă. Gata, mă opresc aici, nu mai dezvălui nimic, că îmi vine să povestesc despre ce e, lucru pe care refuz să-l fac”, declară Lia Bugnar.

Semnat de

Tu ce crezi?

Adresa de email nu va fi facută publică.Câmpuri obligatorii *

*

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *

Navighează pana sus