vineri , 21 iulie 2017

Precious Moments: care sunt cele mai fericite amintiri ale voastre?

amintirifoto

Vă invit la un exercițiu, fie că-l faceți doar mental sau chiar îl puneți în cuvinte, pe o coală de hârtie ori aici, în comentarii. Dacă ați avea doar câteva minute la dispoziție, în care să rememorați frânturi din cele mai prețioase momente pe care le-ați trăit, cum ar arăta succesiunea de imagini? Care sunt cele mai fericite amintiri ale voastre?

Am pornit ideea asta de la o campanie lansată recent de Teilor Fine Jewelry, intitulată „Precious Moments”.

Catrinel Menghia e protagonista unui clip care ne arată că, în amalgamul de experiențe de care avem parte într-o viață, ne putem întoarce mereu la cele care, pe scurt, ne-au făcut fericiți. Iată-le pe ale mele:

⦁ mirosul din casa dădacei mele săsoaice de la Vulcan. Un miros dulceag, de la mâncărurile nemaipomenite pe care le pregătea zi de zi – tocănițe cu sos de agrișe, cartofi copți, biscuiți, mere caramelizate.

⦁ zilele în care mama mă plimba în sanie, o sanie lungă, cu spătar, pe care pusese o saltea roșie cu buline albe. Mă plimba prin sat, înfruntând zăpezile imense din Transilvania, și eu strigam: „Hai, mamă, bagă vitezăăăă!”

⦁ tot din iernile de atunci, când mergeam acasă la Raluca și făceam în curte cazemate din zăpadă – un fel de labirint în care ne plăcea să ne ascundem. Copiilor le place să se ascundă, nu știu de ce. Tot acasă la Raluca ne făceam „cabane”, adică găseam câte un loc ferit, prin pod sau în vreo cameră puțin frecventată, și construiam din pături și perne câte un refugiu unde stăteaaaam cu orele, naiba știe ce făceam! 🙂

⦁ când ne adunam la mine acasă, ne plăcea să ne ascundem sub pian. Ne piteam acolo cu câte o pungă mare de bomboane și mâncam până ne durea burta.

⦁ când tanti fânăreasa și nea Ionică veneau să întoarcă fânul din grădină, sau când culegeam mere, le urcam într-o roabă și le duceam la un nene din sat care avea o presă și făcea must. Gustul ăla de suc de mere abia stors…

⦁ vacanțele de vară, când îmi luam bicicleta și plecam la ștrand, unde mă întâlneam cu toți prietenii mei. Aveam în buzunar bani de intrare și de înghețată și stăteam acolo toată ziua, până apunea soarele și începea să se întunece. Îmi amintesc foarte bine că mama nu mă certa, și ce mult a contat libertatea pe care mi-a oferit-o mereu!

⦁ tot la ștrand, când Harry m-a învățat să înot. Mă prindeam de gâtul lui și îi imitam mișcările, și m-a tot tras așa prin apă, până când am început să mă descurc singură.

⦁ câțiva ani mai târziu, mă ducea la piscină, unde ne jucam de-a peștele și balena ucigașă, și înotam cât puteam de repede, să nu mă prindă, că mă mușca balena de mă nenorocea! 🙂 Am 30 și ceva de ani, iar fratele meu are cu 10 ani mai mult, dar abia aștept să ne mai jucăm așa.

⦁ toți anii de liceu, în Brașov; cafelele băute la Floare de Colț, papanașii de la Gustări, plimbările zilnice pe Republicii, casetele pe care-mi cheltuiam toți banii de buzunar, prietenele mele Dana și Bianca și toate prostiile pe care le făceam împreună…

⦁ nopțile calde de vară, din anii ’90, când mergeam cu toată gașca în pădure și făceam baie în lac. Doamne, n-aș mai face asta vreodată, dar atunci mi s-a părut minunat!

⦁ când am luat BAC-ul cu o notă care m-a uimit, pentru că-mi făceam griji că aveam să pic. Am sărbătorit cu mama și Harry la Vatra Ardealului, unde ne-am îndopat cu prăjituri. 😄

⦁ orele lungi petrecute în anticariatele din Cluj, visând să am și eu unul într-o zi. Ceaiurile și poveștile savuroase cu prietenele mele din facultate – Vivi, Raluca, Sânziana și Cristina.

⦁ prima mea ieșire din țară, în Grecia. Macii pe care i-am văzut pe marginea drumului, aerul cald și senin, prima cafea grecească, luminile care se vedeau seara, în depărtare, din portul Salonic.

⦁ primul zbor cu avionul, la Paris. Ziua mea de naștere, la Café de la Paix și Turnul Eiffel, castanele coapte din Montmartre, Venus din Milo la Louvre, orașul luat la pas, zi de zi, timp de o săptămână.

⦁ Roma și cafenelele ei grozave și Fontana di Trevi, bănuțul pe care l-am aruncat în fântână, dorința pe care am uitat-o și nici măcar nu știu dacă s-a împlinit.

⦁ primul articol publicat în Tango – ce fericire!

⦁ toate Crăciunurile acasă. Toate.

⦁ bârfele și râsetele cu prietenele mele – Bianca, Amalia, Alina, Anda…

⦁ vacanțele în Creta, cu plajele ei miraculoase și toride, pe care abia puteai călca în picioarele goale.

interviul cu Patricia Kaas, jumătatea aia de oră în care am stat de vorbă, față în față, cu femeia asta pe care am iubit-o dintotdeauna.

⦁ anii superbi petrecuți în redacții de ziare, scriind și corectând, alergând pe holurile din Casa Presei, grăbindu-mă să-mi trimit paginile la tipar, dorindu-mi mereu să fiu mai bună, să învăț mai mult, să fac mai mult și mai bine. Cafeaua pe care mi-o luam zi de zi de la Gregory’s, ce bună era!

⦁ ziua în care am lansat larevista.ro, 1 martie 2013. Cât de frumos…

⦁ primul interviu cu Luca, fiul lui Audrey Hepburn.

⦁ când Paul a venit în România, când l-am văzut în mulțimea de oameni din aeroport și am știut că e el.

⦁ plimbările prin München, perioada irepetabilă petrecută în Bavaria, cafelele de la Kreitmeier, croissantele de la Glashaus, Peugeot-ul roșu, bicicleta mea frumoasă, ariciul și pisicile care mă vizitau zilnic. M. și fiecare zi cu el.

⦁ primul meu zbor în State, când am văzut de sus, noaptea, fâșia aia de pământ luminat și am simțit că viața mea avea să se schimbe.

⦁ când eu și Paul ne-am logodit, undeva în Connecticut, într-o seară de decembrie, acum un an.

⦁ toate zilele noastre împreună, toate excursiile noastre grozave, poantele noastre bizare, pe care doar noi le înțelegem, toate râsetele și nopțile albe, și-apoi somnul nostru adânc și complice, pe care-l savurăm de parcă am fi singurii oameni de pe pământ care dorm, izolați și apărați de lume în dormitorul nostru liniștit – un loc în care simt că nimic rău nu se poate întâmpla.

Faptul că toate lucrurile astea există și-mi aparțin mă face să mă simt un om norocos. M-aș bucura să-mi înșirați și voi măcar câteva secvențe fericite din viața voastră.

Multumesc.

Semnat de

4 comentarii

  1. Ok, hai să vedem:
    1. Fata mea frumoasă, Tania Alexandra
    2. O noapte de iarnă, eu cu iubitul meu de atunci, actualul meu soț
    3. Discuțiile cu surorile mele
    4. Relația cu bunicii mei din partea mamei
    5. Viena – de fiecare dată
    6. Coasta amalfitana și credința de nezdruncinat că am fost acolo în altă viață, că m-am chemat Franca. Ușurința cu care am învățat italiana, practic ca o reamintire
    7. Prietenii mei, iubiții mei prieteni, toți
    8. Ciocolata Lindt, neapărată bomboane, neapărat roșie
    9. Zodia Scorpion (stiu că și tu, Brutus 😂😂😂 dar nu de-aia. Sau Și de aia!)
    10. Cărțile. Unele dintre ele. Destule dintre ele.

    Și toate călătoriile. Poveștile de dragoste cu final fericit. Filmele. Anthony Hopkins.
    Doamne, ce fericită sunt cu toată lista asta. Și viața mea, Corina, îmi place viața mea. Pffff

    • Ce amintiri faine, Anca! Viena, da… ce bijuterie de oras! Coasta amalfitana e un vis pentru mine, n-am ajuns pana acum. Ciocolata Lindt, cartile… m-am regasit in multe.
      Foarte bine ca-ti place viata ta si ca o si spui, asa atragi si mai mult bine!
      Sa fii fericita si de-acum incolo, Anca draga! 🙂

  2. 1. ziua in care mi-am intalnit soțul , clipa in care m-a prins de mână … si nu mi-a mai dat drumul.
    2. ziua in care am luat bacalaureatul si m-am plimbat cu fratele meu si am cules vișine… din vișini de pe marginea drumului
    3. ziua in care am primit primul meu laptop si … dupa cateva zile te-am aflat pe tine, Corina
    4. zilele in care mi s-au nascut feții mei frumosi si toate zilele de atunci incoace alaturi de ei
    5 vizita in Cluj cand aveam 30 de ani, cofetaria Motzart si aniversarea mea acolo cu o prajitura si o conversatie buna
    6 cartile, fieccare in parte un prieten bun
    7 zilele de sarbatoare la noi in casa
    8 ziua in care am descoperit ca pot scrie si toate celelalte bucurii care au venit apoi datorita scrisului
    9 ziua in care am descoperit ca pot face si desface, ca pot lucra hand made, ca am oarecce inclinatii artistice si toate intamplarile frumoase care au venit dupa
    10 fiecare dimineata in care imi beau cafeaua si fiecare seara in care admir luna de la fereastra alaturi de dragii mei.
    si cate altele…

    Corina, si tu ai avut si ai o viata fenomenala si e minunat ca stii sa fii recunoscatoare pentru asta .

    • Vavaly, sa tot ai parte de asa intamplari! Iti doresc din suflet!
      Cat despre mine, asa e, am avut o viata frumoasa si-mi face bine sa-mi reamintesc de toate astea.

Tu ce crezi?

Adresa de email nu va fi facută publică.Câmpuri obligatorii *

*

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *

Navighează pana sus