Japonezii au numit-o „shinrin-yoku”. Se traduce prin „baie de pădure” (în engleză, „forest bathing”) și presupune să te plimbi printr-o pădure și să-i inhalezi miresmele, să te scalzi în universul ei luxuriant și să asculți muzica păsărilor și a insectelor dimprejur. A fost nevoie ca Japonia să lanseze acest termen, în 1982, pentru ca Vestul să conștientizeze beneficiile unei simple plimbări prin pădure și să facă din ea, astăzi, un „trend”. Adepții new age îl promovează acum așa cum proslăvesc meditația, yoga sau dieta vegetariană, iar în Statele Unite – una dintre cele mai sedentare națiuni din lume – sunt oameni care plătesc pentru plimbări de acest fel, organizate în păduri superbe, pe care ei au uitat să le viziteze singuri.
„Baia de pădure”, un obicei la îndemâna tuturor, are beneficii care nu mai trebuiau dovedite, dar medici și oameni de știință de pretutindeni au popularizat în presă aceste avantaje, tocmai pentru a îndemna oamenii să iasă din mașini, din case și birouri și să se întoarcă la natură.
Odată, demult, ne zbenguiam pe afară sau spărgeam nuci în curte fără să ne gândim la câte calorii consumăm sau cât Omega-3 are suta de grame de migdale din bolul nostru. Cine naiba știa ce e aia „Omega-3”?! În anul 2017, pare că am uitat că e bine să te plimbi prin pădure, e bine să mănânci nuci și fructe sau să faci gimnastică, și avem nevoie de niște voci „autorizate” care să ne confirme și să ne îndemne spre aceste obiceiuri. Și cu cât termenul promovat e mai exotic sau mai dificil de definit – vezi „shinrin-yoku”, „Omega-3”, „antioxidanți”, „bioflavonoide” -, cu atât ne lăsăm mai repede seduși de ideea că facem ceva bun pentru sănătatea noastră.
O „baie de pădure” e promovată în presă ca o modalitate de recreare și relaxare și de a combate epidemia sedentarismului, acută în lumea întreagă. Diferite publicații care au scris despre shinrin-yoku vin să ne și explice de ce e bună: pentru că în timp ce ne plimbăm prin păduri, inhalăm niște substanțe volatile, numite „fitoncide” (v-am zis, termenul trebuie să sune cât mai complicat și mai obscur), care sunt, de fapt, uleiuri esențiale emanate de lemnul copacilor. Acești compuși organici ar avea efecte antimicrobiene și hrănitoare pentru organism, în timp ce peisajele verzi și sunetele pădurii scad nivelul de stres și ne ajută să ne relaxăm. Axioma mileniului trei.
Plimbați-vă prin pădure, prieteni, prin parcuri, prin orice zonă unde natura e încă regină. Fără să vă gândiți neapărat le beneficii, sau gândindu-vă la ele, dacă asta vă motivează. Uitați, vă și deschid apetitul: câteva fotografii cu unele dintre cele mai frumoase păduri din lume!
Pădurea Great Bear – British Columbia, Canada
Dimensiunile ei sunt cam cât cele ale Irlandei. Este unul dintre spațiile cu cea mai bogată bio-diversitate de pe planetă.
Aleea Baobabilor – Madagascar
Baobabi vechi de 800 de ani, numiți în limba locală „renala” („mama pădurilor”). Pădurea se află în vestul insulei Madagascar.
Pădurea amazoniană
Este cea mai mare pădure tropicală din lume. Acoperă aproximativ 40 % din America de Sud, adică 5.500.000 de kilometri pătrați, întinși pe suprafața a nouă țări! Mai sus, o imagine din Peru.
Pădurea Otzarreta – Țara Bascilor, Spania
E parte din Parcul Natural Gorbea, înțesat de alei umbrite de copaci, cascade, peșteri și alte frumuseți. E o pădure cu un aer enigmatic, pe care fotografii o adoră pentru cadrele ireale pe care le pot surprinde aici.
Pădurea de bambus Arashiyama – Kyoto, Japonia
E ușor de ajuns la ea – evident, odată ce ești în Kyoto, până acolo s-ar putea să fie mai greu! Din oraș există autobuze și trenuri care te duc în pădurea de bambus Arashiyama. Un loc impresionant, care atrage însă numeroși turiști, așa că slabe șanse să atingeți zenul aici. Merită, totuși, experiența.
Pădurea Națională de Sequoia – California, Statele Unite
Situată la sudul Munților Sierra Nevada, pădurea acoperă o suprafață de aproape 5.000 de kilometri pătrați. Numele-i vine de la copacii sequoia giganți, cei mai înalți din lume, și este protejată de Guvernul american ca monument național.
Pădurea Neagră – Germania
Este de fapt o zonă muntoasă situată în Baden-Württemberg, sud-vestul Germaniei, la granița cu valea Rinului. De aici izvorăște Dunărea. Se crede că numele de Pădurea Neagră („Schwarzwald”) i l-au dat romanii, care se refereau la faptul că aglomerarea de conifere împiedica lumina soarelui să pătrundă în pădure.
Valea Jiuzhaigou – provincia Sichuan, China
Cascade cu mai multe niveluri, lacuri splendide și copaci cât vezi cu ochii. Un mic paradis este Valea Jiuzhaigou, situată în provincia chineză Sichuan și protejată de UNESCO, din 1992.
Monteverde Cloud Forest – Costa Rica
O rezervă forestieră numită după orașul din apropiere, Monteverde. Are peste 10.000 de hectare și e vizitată anual de zeci de mii de turiști, atrași de biodiversitatea ei copleșitoare: peste 3.00 de specii de plante, păsări, mamifere, reptile și insecte.
„Tunelul iubirii” – Caransebeș, România
Situat pe calea ferată Caransebeș – Băuțar, între localitățile Obreja și Glimboca, „Tunelul iubirii” a fost descoperit întâmplător, de doi fotografi – Florin Avramescu și Mihai Tămășilă, care ieșiseră să caute un loc bun pentru a vedea apusul soarelui. Fermecați de acest tunel pe care copacii l-au format deasupra căii ferate, cei doi fotografi au popularizat imaginile, locul devenind în scurt timp celebru pentru romantismul lui. Din păcate, pe multe site-uri internaționale este menționat că s-ar afla în Ucraina.
Pădurea dansantă – Kaliningrad, Rusia
E o pădure de pini care surprind prin forma lor neobișnuită, ce sugerează mișcări de dans. Nu știe nimeni exact de ce copacii au luat această formă, însă una dintre teorii spune că ar fi datorată vânturilor puternice care suflă în zonă.
Pădurea Waipoua – Noua Zeelandă
În Noua Zeelandă s-a filmat „Stăpânul inelelor”, așa că dacă vă amintiți imaginile din film, e ușor de înțeles de ce din articol nu putea lipsi o pădure ca aceasta. Se află la două ore (cu mașina) distanță de Auckland și e populată cu unii dintre cei mai bătrâni copaci din lume, în vârstă de 2.000 de ani.
Pădurea din Vulcan – Brașov, România
foto: larevista.ro (fără editări)
Pentru mine, e cea mai frumoasă dintre toate. O traversam pe bicicletă, în copilărie, ca să ajung la ștrand, și am luat-o la pas de nu știu câte ori. Vara e răcoroasă și plină de mister, iarna e liniștită și maiestuasă, ca o doamnă care meditează, încremenită. Se află în comuna Vulcan, la 20 de kilometri de Brașov.
***
V-a plăcut acest articol? Abonați-vă LaRevista.ro!
SURSE
Washington Post
AFAR
CNTraveler
Lifebuzz.com
Thrillist.com