Studiu: Transpiraţia cauzată de stres miroase mult mai pregnant faţă de cea normală

În cazul în care nu ştiaţi, există două tipuri de stres, pozitiv şi negativ, cel din urmă fiind cea mai întâlnită formă de stres şi intervine de obicei în momentele neprevăzute, tensionate, fiind declanşat de o lipsă acută de încredere în sine în anumite situaţii cum ar fi: susţinerea unei prezentări în faţa unui auditoriu, examen, interviu, ceartă cu şeful, deadline-uri strânse etc. Stresul negativ este frecvent în rândul persoanelor cu un stil de viaţă activ ce se confruntă permanent cu oameni şi situaţii noi.

În 2007, The Foundation for Integrated Research în Mental Health a descoperit că, la nivel global, trei din cinci vizite la doctor sunt pentru probleme legate de stres, în timp ce The American Institute of Stress estimează că 75-90% din programările la medicul primar au legătură cu boli cauzate sau exacerbate de stres. În această categorie se număra colesterolul ridicat, presiunea arterială mărita şi bolile de inimă. În plus, conform unui studiu realizat de cei de la The American Psychological Association, mai mult de o treime (36%) din angajaţi spun că de obicei se simt tensionaţi sau stresaţi la locul de muncă, 20% mărturisind că, pe o scară de la 1 la 10, nivelul lor zilnic de stres ajunge pe la un 8, 9 sau chiar 10.

Există şi situaţii în care stresul îţi poate îmbunătăţi performanţă, ajutându-te să te zbaţi pentru a te ridica la înălţimea aşteptărilor. Este vorba despre aşa numitul stres pozitiv care îţi hrăneşte creativitatea sau te energizeaza mental pentru evenimentele şi proiectele importante din viaţa ta. Pentru a te bucura de aspectele pozitive ale stresului, în primul rând trebuie să înveţi să controlezi efectele negative pe care acesta le are asupra ta, atât mental, cât şi fizic.

Primul şi poate cel mai neplăcut efect al stresului este… transpiraţia!

Sunt stresat, deci transpir!

 Momentele de stres pot apărea când te aştepţi mai puţin şi sunt pe cât de spontane, pe atât de greu de controlat. La fel şi reacţiile fizice declanşate. Tensiunea îţi creşte, pulsul o ia la sănătoasa, obrajii îţi iau foc şi… transpiri! Deşi nu ai făcut deloc efort fizic, iar temperatura este prietenoasă, tu transpiri abundent şi lucrul acesta se vede, dar mai ales, se simte!

Da, stresul este unul din motivele pentru care transpiri profund, însă există o mare diferenţă între transpiraţia normală, cauzată de un surplus de efort şi cea care îşi găseşte rădăcinile în stres şi anxietate.

Transpiraţia cauzată de mişcare sau de un surplus de căldură este produsă de glandele sudoripare ecrine şi este formată în principal din apă şi o cantitate redusă de proteine şi lipde. Transpiraţia cauzată de stres, pe de altă parte, vine atât din glandele sudoripare ecrine, cât şi din glandele sudoripare apocrine, care eliberează o cantitate mult mai mare de lipide şi proteine. Concluzia: lipidele şi proteinele, fiind magneţi pentru bacterii, transpiraţia cauzată de stres va avea un miros mult mai pregnant şi mai supărător decât cea normală, de zi cu zi.

Pentru a demonstra această teorie, Beiersdorf, în colaborare cu Daacro (Diagnostic Assessment and Clinical Research Organization), au dezvoltat ceea ce se numeşte “Schwitztest”.

Subiecţii care s-au supus acestui test au luat parte la interviuri ficţionale menite să-i streseze pentru a le putea fi analizate rata pulsului şi a bătăilor inimii, nivelul hormonului stresului şi… caracteristicile transpiraţiei.

Verdictul? Transpiraţia cauzată de stres are un miros mult mai pregnant şi mai supărător decât cea normală, de zi cu zi şi poate fi primul indiciu care te da de gol în momentele tensionate, afectându-ţi performanţele.

Semnat de Gabriela Dumba