duminică , 22 septembrie 2019

Alexandru Tomescu: „Acolo unde e dragoste, nu cred că e loc de mândrie”

A Tomescu

Alexandru Tomescu este artistul care a creat o revoluţie în modul în care este percepută muzica clasică în România, graţie unor proiecte unicat. A concertat pe cele mai mari scene ale lumii, dar şi în oraşe româneşti unde nu există stagiuni permanente de muzică clasică. Şi-a pus talentul în susţinerea unor cauze sociale, cântând pentru nevăzători, copii hipoacuzici, pentru natură sau case de patrimoniu. Din 2012 Alexandru Tomescu este susţinător special al Fundaţiei Hope and Homes for Children România; tot atunci a fost desemnat Ambasador al Bunăvoinţei de Guvernul Republicii Coreea. Astfel, celebrul violonist român nu a rămas indiferent nici la mesajul campaniei „Români pentru o lume”.

De ce aţi ales să vă alăturaţi campaniei „Român pentru o lume”, iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache?

M-a atras foarte mult iniţiativa fundației de a le arăta tinerilor că soluţia de a scăpa de problemele din România nu este să fugi în Occident. Sigur cineva care îşi doreşte să studieze peste graniţe are ce învăţa acolo, dar ideal este să revină în România şi să aplice aici tot ce a asimilat în timpul studiilor. E greu la prima vedere, dar recompensele nu întârzie să apară. Eu unul aşa am simţit. România a mai trecut de altfel prin momente din acestea. Însăşi Revoluţia de la 1848 a pornit graţie unor tineri entuziaşti care se întorseseră de la studii din străinătate şi care voiau să alinieze România la valorile occidentale. Cred că ţara noastră are nevoie de o explozie de entuziasm din partea tinerilor. Ceva trebuie schimbat; trebuie să pornim la drum conştienţi că există obstacole, însă satisfacţia de a le fi surmontat nu se compară cu nimic.

Prin vocea dvs, în această campanie, se doreşte încurajarea românilor să îşi urmeze visul indiferent de segmentul cultural în care activează, inspirându-se din exemplul pe care activitatea dvs. profesională îl oferă. Ce sfaturi aveţi pentru cei care doresc să vă calce pe urme?

De-a lungul vieţii au fost câteva lucruri simple, pe care nu le-am pierdut din vedere, care m-au ajutat foarte mult: entuziasmul, încrederea deplină în ceea ce îmi doresc şi motoarele turate la maxim ca să finalizez ce mi-am propus. Nu de puţine ori se întâmplă să te loveşti de oprelişti, dar pe mine acestea mă motivează şi mai mult, prin faptul că mă provoacă să le depăşesc.

În ultimii ani, cu precădere în România, educaţia pare să aibă un rol secundar în formarea unui individ. Pe cine găsiţi răspunzător pentru acest fapt?

Sincer, nu îmi pun această problemă. Cred că ne pierdem prea mult timp încercând să găsim vinovaţi, în loc să venim cu o soluţie viabilă care să ne ajute să depăşim problema. Şi, oricum, într-o chestiune ca aceasta este greu de găsit un ţap ispăşitor. Educaţia deficitară cred că este rezultatul îmbinării mai multor factori: nefinanţarea corespunzătoare a acestui sistem, unele valori greşite promovate excesiv – toate acestea au abătut puţin atenţia de la ce ar trebui să urmărim. Important este să învăţăm să gestionăm toată informaţia în aşa fel încât să avem o educaţie performantă. Oricum, ar fi injust să vedem doar tarele educaţiei, dacă ar fi fost 100% nefuncţională nu am avea atâţia tineri olimpici, cuceritori de medalii la cele mai importante competiţii din lume. Sigur, aceşti copii merită mai mult decât se face pentru ei, dar e încurajator că ei există în jurul nostru.

Ce soluţii vedeţi pentru combaterea acestei situaţii? Societatea actuală nu le oferă decât în mici doze, insuficiente, din păcate…

Cred că este esenţial să ne păstrăm o doză importantă de optimism şi să avem încredere că, pornind de la gesturi mici, vom ajunge să schimbăm întreaga faţă a societăţii. Când spun gesturi simple, mă refer la acele lucruri mici care, deşi insesizabile, ne fac ziua mai frumoasă: să zâmbim când ne adresăm cuiva, să ne enervăm mai puţin (sau deloc!) în trafic, să încercăm să fim mai toleranţi, să încercăm să abordăm ziua mai puţin încruntaţi. Când mă aflu pe stradă, văd în dreapta şi în stânga oameni cu figuri încrâncenate, grăbiţi, supăraţi… Ştiu că viaţa devine din ce în ce mai grea pentru noi toţi, dar sunt sigur că totul ar deveni mai tolerabil dacă am încerca să zâmbim mai des.

Din punctul dvs. de vedere, sunt românii patrioţi?

Cred că românii sunt afectaţi de diverse lucruri, care îi împiedică să vadă latura frumoasă a ţării în care trăim. În plus, termenul de „patriot” a fost excesiv folosit în perioada comunistă, ceea ce poate explica scepticismul oamenilor în a răspunde prompt la această întrebare. Eu, unul, sunt mândru că sunt român, nu mi-am ascuns niciodată naţionalitatea când am fost în străinătate, pentru că avem o ţară superbă care merită iubită. Am călătorit mult prin lume şi am întâlnit multe ţări frumoase, dar unui singur loc de pe faţa pământului îi pot spune „acasă”: România. Este o ţară pe care o iubesc, cu tot ceea ce presupune iubirea: entuziasm şi pasiune, dar şi acceptarea defectelor, cu speranţa că, într-o bună zi, printr-un efort colectiv, vom reuşi cu toţii să ne construim ţara pe care o merităm.

Dacă ar fi să facem o paralelă între România şi alte ţări, care e profilul cultural al României, din punctul dvs. de vedere?

Cred că România are multe de oferit la nivel cultural, atât din punct de vedere al ofertei, cât şi al cererii. În Bucureşti, dacă stăm bine să ne gândim, în șase zile din șapte, există cel puţin un concert demuzică clasică, sunt galerii de artă la care se duc tineri, vernisaje la expoziţii, premiere cinematografice. Există câteva evenimente-reper: Festivalul Internaţional „George Enescu”, Festivalul TIFF, Festivalul Naţional de Teatru, Turneul „Stradivarius”, SoNoRo, Festivalul Sergiu Celibidache. Sunt doar câteva care mi-au venit acum, rapid, în minte. Sigur, se pot face încă şi mai multe, dar orice schimbare majoră are nevoie de timp ca să se instaleze. Cred că am parcurs cu toţii un drum important şi sunt convins că terenul va fi pregătit pentru alte realizări sau evenimente notabile care vor racorda definitiv România la Occident.

Cum credeţi că va evolua cultura în România, în următorii ani?

În ciuda tuturor pesimiştilor, cred că lucrurile vor merge în cele din urmă bine – mă bazez în primul rând pe entuziasmul şi deschiderea şi dorinţa de mai bine pe care le văd în ochii celor tineri. Fără îndoială, vor fi în continuare tot felul de piedici, în special de natură financiară, dar sunt convins că sectorul privat va deveni în timp din ce în ce mai conştient de rolul său în a sprijini actele de cultură. La urma urmei, interesul arătat culturii este un indicator sigur al nivelului de trai dintr-o ţară. Cu toţii ne dorim să trăim mai bine – nu ne mai rămâne decât să facem paşii necesari în direcţia cea bună.

Profesional vorbind, care a fost prima dvs. iubire?

După cum bine vă puteţi închipui, vioara. Aceasta mi-a fost cea mai bună prietenă încă din copilărie. Împreună am făcut mereu noi şi noi descoperiri, şi m-a ajutat să mă exprim aşa cum în cuvinte nu aş fi reuşit, poate, niciodată să o fac.

Cum aţi descoperit pasiunea pentru muzică, pentru vioară?

M-am născut într-o familie de muzicieni, deci muzica a fost prezentă în viaţa mea încă dinainte să mă nasc. Cu toate că părinţii nu mă predestinau unei cariere muzicale, este totuşi calea pe care am ales-o.

Când aţi simţit că sunteţi cel mai mândru de dvs., în profesie?

Acolo unde e dragoste, nu cred că e loc de mândrie. Ştiu că v-aţi referit la „mândrie” în accepţiunea sa pozitivă, doar că nici aşa nu am avut acest sentiment. Lucrurile pe care le-am făcut au venit natural, dintr-un sentiment de total dezinteres. Nu pot spune că sunt mândru de mine că am avut un concert reuşit. Nu pot, într-un asemenea caz, decât să mă bucur că am făcut o seară mai frumoasă pentru cei care m-au ascultat.

Care sunt cele mai valoroase, mai de preţ, lucruri pentru dvs., ca individ?

Păi, aş începe cu cele nemateriale – familia, prietenii, bucuria de a face muzică. Lucrurile materiale sunt mai puţin importante, fiindcă atâta timp cât eşti înconjurat de cei pe care îi iubeşti, orice pierdere materială devine insignifiantă.

 Alexandru Tomescu, un român pentru o lume

Alexandru Tomescu a dovedit că poate îmblânzi orice formă de muzică, mai ales după proiectul „Paganini – înger sau demon”, care a marcat un hotar în cariera lui. A fost momentul în care violonistul şi-a regândit identitatea şi care marchează o cotitură radicală în drumul pe care Alexandru Tomescu a pornit acum câţiva ani, acela spre schimbarea percepţiei existente în România asupra muzicii clasice. De când a revenit în ţară, după studii în Elveţia şi Statele Unite ale Americii, Alexandru a demonstrat că muzica clasică este o fereastră spre armonia cu sine şi cu celălalt, o lume deschisă tuturor şi că fiecare merită şansa de a o explora.

Pentru astfel de români precum Alexandru Tomescu a luat naştere „Români pentru o lume”, campania naţională de responsabilitate socială iniţiată de Fundaţia Sergiu Celibidache. „Români pentru o lume” reprezintă un omagiu adus marilor personalităţi româneşti ce au adus mândrie şi glorie României, peste tot în lume şi aduce în atenţia fiecăruia dintre noi pe co-naţionalii noştri care, prin activitatea lor, rămân nemuritori. Finalitatea acestei campanii o constituie organizarea unui concurs naţional online (pe www.romanipentruolume.ro  şi pe pagina de Facebook) de tribut adus culturii sau unei personalităţi anume, prin care oameni din domenii diferite ale culturii se vor putea înscrie astfel încât să dedice o pictură, o compoziţie, o sculptură, un poem, etc. În urma unui vot de specialitate şi prin votul sponsorilor, cei selectaţi vor merge în finală, unde vor fi jurizaţi de către un juriu de specialitate şi de către public. Câştigătorii vor primi burse de studiu în România şi în străinătate.

Campania se desfăşoară online, la adresa www.romanipentruolume.ro şi pe pagina de Facebook, unde puteţi găsi mai multe detalii despre acest nou proiect cultural al Fundaţiei Sergiu Celibidache.

Foto: Quartz Media

Semnat de

Tu ce crezi?

Adresa de email nu va fi facută publică.Câmpuri obligatorii *

*

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *

Navighează pana sus