Antibioticele: când sunt eficiente și când trebuie să le evităm

Este adevărat, antibioticele sunt o invenţie medicală extraordinară. Dar dacă salvează vieţi, nu înseamnă că ele sunt atotputernice şi universal valabile. Există un spectru clar de „dușmani” pe care îi pot anihila, dar înghiţindu-le atunci când nu ai nevoie de ele, nu vei face decât să dai peste cap „rotiţele” sistemului imunitar.

Antibioticele nu sunt capabile să vindece decât infecţiile provocate de bacterii şi unii paraziţi, nefiind eficiente împotriva virusurilor. Or, răceala şi gripa – cele mai frecvente motivaţii pentru care oamenii iau antibiotice – sunt provocate de virusuri. Singura situaţie când gripa se poate trata cu antibiotic este aceea când vorbim de o infecţie provocată de o bacterie pătrunsă în corpul slăbit de virus. Şi atunci, practic, se tratează infecţia respectivă, şi nu gripa. Altfel, administrarea de antibiotice în caz de gripă sau răceală este nu doar inutilă, ci şi dăunătoare.

De ce? Pentru că abuzul duce la o rezistenţă tot mai crescută a bacteriilor în faţa antibioticelor. Studii recente arată că unul din trei români are germeni rezistenţi la antibiotic, iar 30 % dintre pacienţii internaţi în spitale suferă de infecţii asemeni. De vină sunt tot pacienţii: în Europa, 70 % dintre persoanele care răcesc iau antibiotice fără să consulte medicul. Şi, uneori, chiar medicul greşeşte, recomandând antibiotice atunci când administrarea lor poate fi evitată.

România se află pe locul întâi, în lume, în ce priveşte rezervele de medicamente păstrate în casă. Totodată, suntem pe locul doi, după Lituania, la autoadministrarea de antibiotice. Ele sunt cele mai bine vândute medicamente în România, iar statisticele arată că românii le aleg pe cele foarte puternice şi cu spectru larg.

De ce să nu iei antibiotice decât atunci când sunt absolut necesare

• Pentru că ele acţionează asupra tuturor bacteriilor întâlnire în organism, fie că sunt folositoare sau dăunătoare, şi distrug tot ce le iese în cale. Astfel, dezechilibrele devin inevitabile, iar flora intestinală şi cea vaginală au cel mai mult de suferit.
• Pentru că ultilizarea lor inadecvată scade imunitatea
• Pentru că au reacţii adverse şi pot provoca probleme hepatice
• Pentru că pot produce o rezistență crescută a bacteriilor; dacă ai tratat o dată o infecţie cu un antibiotic, data următoare când vei contacta aceeaşi bacterie, e posibil ca ea să nu mai reacţioneze la antibioticul folosit iniţial, şi atunci va trebui să înghiţi unul mai puternic.

Foto: readynutrition.com

Semnat de LaRevista.ro