LaRevista.ro Priveste lumea altfel
De fapt, v-am spus deja, în mai multe rânduri, de ce iubesc eu brandul Nike. Aici v-am povestit istoria lor, iar aici vă îmbiam la sport și vă spuneam că nu pot eu să alerg cât pot să mă ducă internaționaliștii mei albastru cobalt cu swoosh pe o parte. Și v-am povestit, tot cu extaz, și despre bustieră. Azi vreau doar să vă aduc și niște argumente, altele decât cele subiective de până acum, pentru că până și pentru mine a fost impresionant felul în care m-a tratat Nike, de curând…
…când mi-am comandat de la ei o pereche de adidași. Oferta lor e copleșitoare, dar am vrut să mă joc puțin și să încerc opțiunea NIKEiD, care îți permite să-ți construiești tu pantofii, fix așa cum vrei – stil, materiale, culori, tot! Am ales modelul Cortez – capodopera lui Bill Bowerman, un model-emblemă în cultura pop, pe care-l știe toată lumea, mai ales după ce Forrest Gump a alergat în ei prin toată America.
Am știut exact cum aș vrea să arate, ba chiar am zis că de ce să nu scriu ceva pe spate, dacă tot mă invită Nike – m-am tot gândit ce, și până la urmă am scris Coco. 😜 Doar în ce privește mărimea eram cam nesigură. Pe forumul Nike și pe alte site-uri, toată lumea țipa că e bine să-ți comanzi calapodul cu o jumătate de măsură mai mare decât porți, pentru că designul pantofului nu e chiar fidel mărimilor. Așa că am bifat recomandarea și am așteptat bucuroasă adidașii, care au venit după doar două săptămâni. Superbi. Negri, cu swoosh roșu și un alt swoosh, mai mic, gri. Fini, ușori și cu o alură agilă, de panteră. Și mari! Prea mari ca să-i pot purta… Fix acea jumătate de mărime era în plus.
Știam că la orice magazin din State poți returna produse, dar, pentru că-mi pusesem numele de cod pe pantofi, mă gândeam că sunt slabe șanse să-i pot trimite înapoi. Ce-o să facă Nike cu ei? I-am comandat așa, gata, sunt buni sau nu, c’est la vie! Mentalitate românească, de om care nu crede că merită prea mult… Am intrat pe live chat-ul lor și am vorbit cu un reprezentant, care mi-a spus: Ne pare rău, Corina, că pantofii nu ți se potrivesc. O să-i facem din nou pentru tine, moment în care mie mi-a picat fața. Câte companii fac asta? Bun, zic, dar ce se va întâmpla cu adidașii ăștia, după ce-i returnez? Ștergeți numele meu de pe ei și îi puneți la vânzare? Îi aruncați? Nu, mi-a spus omul, îi reciclăm, adică îi măcinăm și îi folosim ca material pentru suprafețele de terenuri de sport pe care le construim. Îți mulțumim pentru întrebare, dar nu trebuie să-ți faci griji, nu va fi o risipă, ci o reinvestiție pentru noi.
They „just do it”. Dacă există vreun model de PR care ar trebui predat în școlile de profil, acesta este.
Coco e porecla mea, dintotdeauna, de când eram copil. Și azi, oamenii cei mai apropiați îmi spun așa.
Așa cum au spus, mi-au primit înapoi pantofii personalizați, mi-au returnat banii imediat, eu am dat o nouă comandă pe site, și adidașii mi-au ajuns în mai puțin de două săptămâni. Perfecți, i-aș pune în ramă dacă n-aș vrea să-i folosesc la sport, la plimbări sau, așa, când ies să iau pâine și vreau să impresionez. 😎
Dacă vă interesează, pantofii au costat 115 dolari (cadou de ziua mea). 🙂 Livrarea/returnarea este gratuită pentru membrii Nike. Normal că sunt membru Nike!
***
V-a plăcut acest articol? Abonați-vă LaRevista.ro și la pagina noastră de Facebook!
Semnat de Corina Stoica
