Cel mai recent film al regizorului finlandez Aki Kaurismäki, „Cealaltă parte a speranței” / „The Other Side of Hope” / „Toivon Tuolla Puolen”, este o comedie foarte actuală și va avea premiera în cinematografele românești vinerea aceasta, pe 26 mai.
Câștigător al Ursului de Argint pentru Cel mai bun regizor la Berlinale, anul acesta, lungmetrajul este adus în România de Independența Film și spune poveștile unui tânăr refugiat sirian și ale unui finlandez, fost agent de vânzări, azi cârciumar și jucător de poker, ale căror drumuri se intersectează în jungla de asfalt numită Helsinki. Fiecare vrea partea sa de speranță. Aki Kaurismäki semnează și scenariul filmului.
Povestea
Cele două povești se intersectează din întâmplare la minutul 40 al filmului. Prima, a lui Khaleb (interpretat de Sherwan Haji), un tânăr sirian refugiat care a pierdut totul. Aproape din întâmplare, el ajunge la Helsinki ca pasager clandestin pe un vas carbonifer și caută azil, fără mari speranțe pentru viața sa de acum încolo.
Wikström (Sakari Kuosmanen), celălalt protagonist, este un agent de vânzări în jurul vârstei de 50 de ani, care vinde în special cămăși de bărbați și cravate. La începutul filmului, el își părăsește soția alcoolică, renunță și la meseria sa și se trasformă pentru moment într-un împătimit jucător de poker. Cu modesta sumă de bani pe care o câștigă astfel, Wikström cumpără un restaurant neprofitabil, aflat într-o curte interioară la capătul îndepărtat al unei străzi lăturalnice din Helsinki.
Când autoritățile hotărăsc să îl trimită pe Khaled înapoi în ruinele din Aleppo, sirianul decide, asemenea multor altora în situația sa, să rămână ilegal în Finlanda și dispare astfel pe străzile din Helsinki. Aici întâlnește, pe lângă multe fețe ale rasismului, momente pure de bunătate.
Într-un final, Wikström îl găsește pe omul nostru dormind în curtea interioară a restaurantului său. Probabil vede ceva din el însuși în tânărul ponosit, pentru că îl angajează pe Khaled ca debarasator și spălător de vase. Pentru un moment, viața își arată partea luminoasă.
„Prin acest film încerc să fac tot ce pot eu mai bine pentru a sfărâma modul european de a vedea refugiații fie ca victime pe care le compătimim, fie ca pe imigranții aroganți din punct de vedere economic, care ne invadează societatea pur și simplu pentru a ne fura locul de muncă, soția, casa ori mașina“, spune regizorul.
„În istoria Europei, crearea și implementarea prejudecăților rezultate din stereotipuri a avut un ecou sinistru. Recunosc că Cealaltă parte a speranței este, într-o anumită măsură, un film care își propune să influențeze vederile și opiniile spectatorilor, încercând în același timp să le manipuleze emoțiile, pentru a-și îndeplini scopul.
Pentru că aceste eforturi vor eșua firesc, ceea ce rămâne este, sper, o poveste verticală și ușor melancolică, spusă cu umor, iar pe de altă parte, un film aproape realist despre câteva destine din lumea de astăzi“, spune Aki Kaurismäki.
Aki Kaurismäki, „dealul cerbului”
Aki Kaurismäki s-a născut în Finlanda și are 60 de ani. În limba finlandeză, numele său înseamnă „dealul cerbului”. Până să ajungă un nume în industria filmului, el a fost poștaș, a spălat vase pentru un restaurant și a activat pe post de critic de film. La un moment dat, a înființat (împreună cu fratele său, Mika) o casă de producție și distribuție numită Villealfa. Cei doi sunt responsabili pentru o mare parte din producțiile finlandeze încă din anii ‘80.
În 1990 a regizat primul său film în limba engleză, comedia „I Hired a Contract Killer”, selectat în Competiția pentru Leul de aur la Festivalul de film de la Veneția.
Cel mai recent film de lungmetraj regizat (și produs) de Aki Kaurismäki a fost „Le Havre” (2011), peliculă distribuită și în România de Independența Film.
Semnat de LaRevista.ro