Dragoș Popa: „Vreau doar să trăiesc decent şi să fac numai ce îmi place”

Artiști precum Felicia Filip, Mihai Trăistariu sau Eva Kiss declară că îl admiră pentru câte realizări a adunat, la o vârstă atât de fragedă. La 16 ani, a avut ambiția de a înființa un festival de muzică, în orașul său natal din preajma Brașovului, Zărnești. Astăzi, Dragoș Popa își continuă planurile în domeniul organizării de evenimente culturale și spune că își dorește să studieze muzică și televiziune. 

Înţeleg că iniţial ai studiat arta culinară. Cum ai ajuns la muzică?

De când eram mic îmi plăcea să fac diferite prăjituri, ajutând-o pe mama mea în bucătărie, dar niciodată nu m-am gândit să urmez această cale. Destinul a făcut în aşa fel, încât la terminarea clasei a VIII-a să fiu repartizat la Colegiul Naţional Economic din Braşov, secţiunea de gastronomie. La fel şi cu muzica, atunci când mergeam la bunica mea, organizam fel şi fel de spectacole alături de prietenii mei şi iată că acum, pasiunile mele din copilărie reflectă clar activitatea mea de astăzi. Pot spune că totul a fost întâmplător.

Viaţa de artist, mai ales în România, nu e tocmai uşoară, din nici un punct de vedere… De ce continui să mergi pe drumul ăsta?

Într-adevăr, viaţa de artist este foarte grea, din toate punctele de vedere, nu numai în România. Majoritatea oamenilor considera că artiştii sunt nişte aiuriţi, însă artiştii colorează această planetă, fie prin muzică, fie prin dans, prin poezie şi aşa mai departe. Pe lângă faptul că eu cânt, îmi place foarte mult să organizez evenimente culturale, şi mi-am dat seama că acesta este drumul pe care vreau să îl urmez.

Cum ţi-a venit ideea de a înfiinţa un festival de muzică, când aveai 16 ani?

Am participat la foarte multe concursuri şi festivaluri de muzică şi mi-am dorit foarte mult să am unul chiar în oraşul meu natal, Zărneşti. Astfel, am fondat Festivalul Naţional „Ecoul Pietrei Craiului”, desigur, cu ajutorul autorităţilor locale.

Cine te îndrumă, cine te învaţă ce ai de făcut în profesia ta?

În prezent am 18 ani, dar în tot acest timp am lucrat cu oameni mari şi astfel am învăţat cum merg treburile în societate, fie ele bune sau rele. Nu mă învaţă şi nici nu mă îndrumă nimeni, iar dacă ar fi cineva de la care am învăţat, acela am fost eu, atât din lucrurile bune, cât şi din greşeli.

Ce dificultăţi ai întâmpinat în proiectele tale?

Eu am în minte o mulțime de proiecte culturale, pe care le consider benefice tuturor. Singurele dificultăţi pe care le-am întâlnit, făcând abstracţie de partea financiară, sunt oamenii. Chiar dacă aveam numai 16 ani, au fost multe persoane care s-au folosit de ideile mele, iar apoi m-au înlăturat într-un mod foarte josnic. Majoritatea oamenilor cu care am colaborat s-au dovedit a fi doar nişte „vânători de comori”, care nu aveau de gând să facă nimic de dragul artei.

Mai are loc festivalul pe care l-ai înfiinţat?

Festivalul se află la cea de-a III-a ediţie, însă implicarea mea în mod direct a scăzut radical, pentru că nu pot colabora cu persoane care nu apreciază munca şi adevărata mea valoare.

Care sunt artiştii pe care-i admiri cel mai mult?

Artiştii pe care îi admir cel mai mult sunt cei cu care am colaborat, deoarece cu ei am reuşit să păstrez o relaţie mai strânsă decât o prietenie obişnuită. Printre aceşti artişti se numără maestrul Ilie Micolov, Mihai Trăistariu, Felicia Filip, George Nicolescu şi mulţi alţii.

Ce studiezi în prezent, şi unde?

Până acum am studiat muzică uşoară, în cadrul Şcolii Populare de Arte din Braşov, iar în prezent studiez muzică clasică vocală, în cadrul Operei din Braşov, cu una dintre prim-soliste, Valentina Mărgăraș. Dacă voi trece cu bine peste bacalaureat, îmi doresc să urmez Conservatorul şi Şcoala de Televiziune.

Nu te-a tentat niciodată să participi la concursuri de talente?

Nu sunt cel mai bun, sunt alţii mai buni decât mine care merită cu adevărat să ajungă acolo. Din alt punct de vedere, o mulţime de persoane publice mi-au recomandat să nu particip la astfel de evenimente, pentru că acolo contează mai mult rating-ul emisiunii decât talentul.

Ce ai schimba în muzica românească, dacă ai putea?

În momentul în care pornesc radioul sau televizorul, aş vrea să aud din nou muzica aceea cântată, nu cea realizată, în mare parte, prin intermediul programelor pe calculator.

Care a fost cel mai recent proiect al tău?

Weekend-ul trecut am organizat, la Braşov, cea de a II-a ediţie a Galei Instituţiilor de Arte. Pot spune că a fost un „maraton cultural”: evenimentul a durat aproximativ nouă ore, iar pe scenă au urcat peste 250 de artişti.

Ce-ţi doreşti cel mai mult pentru viitor, în ce priveşte activitatea ta în muzica?

Sincer, nu ştiu. Vreau doar să trăiesc decent şi să fac numai ce îmi place. În alte privinţe, vreau să pot să ofer ajutor mereu, oricui şi în orice situaţie!

Semnat de Corina Stoica