Nu fac bilanțuri, nu trag concluzii, ba chiar am zis că n-am nimic de zis, ca v-am povestit aproape tot ce am trăit în acest an de când m-am mutat in Statele Unite. Dar ați auzit voi femeie care să nu aibă, totuși, ceva de spus, chiar și atunci când zice că n-are? 😃 Așa că pun pe hârtia asta electronică ... Citeşte mai departe »
Arhivă etichete: jurnal
Abonare RSSCe mai e fain în ziua de azi
foto Să n-ai selfie stick și nici telefon deștept, care știe să întoarcă spre tine camera, și să rogi un necunoscut de pe stradă să-ți facă o poză. Să umbli desculț, câte două ore, într-o seară fierbinte de vară. Pe străzi, prin iarbă, pe unde te poartă pașii. Cel mai bun masaj la picioare! Să intri în vorbă cu lumea ... Citeşte mai departe »
Să stau de vorbă cu oamenii
foto Am umblat ieri câteva ore bune într-o zonă drăguță din Atlanta, Brookhaven, unde aveam stabilite niște interviuri. Nu interviuri din astea, ci pentru niște posibile joburi. Deși a fost o zi grea și o căldură de 50 de grade la umbră, cu umiditate de 1000 %, m-am întors acasă tonică și pozitivă cum n-am mai fost de mult. Stătusem ... Citeşte mai departe »
Un colț de Europa
în august 2015, huzurind cum se cuvine, în Brașov, la Colaj Café Am rămas fără cafea, așa că azi am dat o fugă până în Lawrenceville, la Euro Gourmet Foods, magazinul de unde-mi cumpăr pufuleți făcuți la Băicoi, pateu de la Scandia Sibiu, semințe de floarea-soarelui (din Bulgaria, că din România n-am găsit). Și cafele, evident. Grecească sau turcească. Dar nu ... Citeşte mai departe »
Avantajele șomerului de cursă lungă
Sunt șomeră – cu o pauză de o lună și jumătate, cât fusei hostesă – din august 2015, când am venit în America. Zic că e o perioadă suficient de lungă cât să-mi permită să mă autointitulez expertă în domeniu. Și, ca toți experții, îmi dau și eu cu părerea și vă spun, în caz că vreți să vă dați ... Citeşte mai departe »
Pierdută în direcția potrivită
foto Mi-am dat demisia, acum două seri. Spontan și calm, ca și cum ar fi fost cel mai firesc lucru care trebuia să mi se întâmple. Mi-am luat geanta și mi-a trebuit mai puțin de un minut să ies pe ușă, dar a fost nevoie de o lună și jumătate de nefericiri ca să pășesc afară fără regret. „Rezist foarte ... Citeşte mai departe »
Licuriciul, semnul meu bun
foto Sunt afară, pe terasă, beau o cafea și fumez – marile, enormele mele plăceri. E cald, în sfârșit e vară, știu pentru că nu mi-e frig nici când ajunge la mine câte o adiere plăpândă de vânt. Am un scaun nou, pe care mă legăn ușor, și mă uit din când în când cum se schimbă cerul în trecerea ... Citeşte mai departe »
Dragoste din Puerto Rico
Am cunoscut-o acum vreo trei săptămâni și am tot vrut să vă povestesc despre ea, dar cum între timp am început munca, mi-a devenit tot mai greu să găsesc energie să scriu. E din Puerto Rico și lucrează la unul dintre restaurantele mele preferate din zona orașului Atlanta, Havana South. Eu și Paul ne-am oprit să luăm un café con ... Citeşte mai departe »
Primul job în America
Dacă tot v-am ținut la curent cu toate aventurile mele de prin America, n-aveam cum să nu vă spun despre marele eveniment: am (deja) un job! Lucrez la CNN! Când mi-au văzut CV-ul, m-au angajat imediat ca reporter special, ceea ce înseamnă că am propriul meu birou, îmi fac singură programul, nu mă deranjează nimeni, beau cafele cât e ziua ... Citeşte mai departe »
Fragmentarium: „Jurnalul unei fete greu de mulțumit”, de Jeni Acterian
Actrița Anna Karina, în filmul „Vivre sa vie”, de Jean-Luc Godard, 1962/foto O carte rară, o carte-document, o carte ce nici nu trebuia să intre în tipar, pentru că autoarea – Jeni Acterian, regizoare, teatrolog, om de litere și filozof, una dintre intelectualele de soi nobil ale perioadei interbelice, anturată select cu personalități precum Mircea Eliade, Eugen Ionescu, Cella Delavrancea, ... Citeşte mai departe »