LaRevista.ro Priveste lumea altfel
Am știut că n-o să mai pot lăsa din mână cartea lui Heike Görtemaker imediat ce am răsfoit câteva pagini. Există în jur de 700 de biografii despre Adolf Hitler și doar vreo trei despre amanta lui, Eva Braun, fapt care a sporit și mai mult misterul din jurul acestei femei, al cărei rol în viața dictatorului nazist s-a dovedit atât de greu de stabilit. Marele merit al istoricului Heike Görtemaker este că a reușit, prin volumul ei, să înlăture mitul „blondei fără minte”, apolitice și ignorante, cu rol pur decorativ în preajma lui Hitler. Eva Braun a fost mult mai mult decât atât, și cartea aceasta o dovedește.
Am descoperit-o pe Heike Görtemaker pe Internet, când documentam o serie de articole despre Hitler și nazism, în perioada în care locuiam la München. „Hauptstadt der Bewegung” („Capitala Mișcării”, în traducere din germană), München era orașul favorit al lui Hitler și a devenit un punct-cheie, geografic și spiritual, al construcției naziste. În afară de asta, în istoria sentimentală a dictatorului, München a avut o semnificație specială: aici a întâlnit-o pe Eva Braun, în biroul fotografului Heinrich Hoffmann, din Schellingstrasse 50 (fotografii exclusive și povestea întâlnirii lor le găsiți AICI). Fata, în vârstă de 17 ani, era pasionată de fotografie și se angajase ca asistentă în cabinetul lui Hoffmann. Hitler, care s-a prezentat drept „Herr Wolf”, avea 40 de ani și era în plină ascensiune politică. A fost imediat atras de tânăra blondă cu ochi albaștri, la rândul ei impresionată de faptul că un bărbat mai în vârstă și cu asemenea statut social îi acordă atenție.
Majoritatea istoricilor, inclusiv Görtemaker, admite că e dificil de creionat natura relației lor din primii ani. Există un consens cu privire la faptul că, până în 1932, povestea lor ar fi fost platonică. În 1932, cu un an înainte ca Hitler să „câștige” Cancelaria Germaniei, e limpede că legătura lor sentimentală se adâncise, pentru că în acest an, Eva Braun a încercat pentru prima oară să se sinucidă. Ocupat cu campania electorală, Hitler era mai mereu absent, astfel că, simțindu-se ignorată și probabil disperată că pierdea teren, Braun s-a împușcat cu pistolul tatălui ei, ocolind moartea la milimetru. Episodul a avut loc la doar un an după ce nepoata lui Hitler, Geli Raubal, cu care dictatorul a avut o relație amoroasă, își luase viața chiar în locuința acestuia din Prinzregentenplatz 16 (fotografii exclusive ale clădirii, AICI). Hitler era conștient că un nou scandal legat de viața sa personală ar fi fost dezastruos pentru imaginea lui politică. E greu de spus dacă teama de a-și păta reputația sau posibilele sentimente de afecțiune pe care le avea deja pentru Braun, sau amândouă, l-au determinat să-și schimbe atitudinea. „Acum trebuie să am grijă de ea. Așa ceva nu trebuie să se mai întâmple”, ar fi spus Hitler, citat de supraviețuitorii lui.
Cum a devenit Eva „doamna casei” la Berghof
Trei ani mai târziu, când dictatorul era pe valul popularității sale în Germania și îi acorda Evei Braun prea puțină atenție, femeia a avut o a doua tentativă de sinucidere. La scurt timp după asta, Hitler i-a cumpărat un apartament în zona Bogenhausen din München, situat nu departe de Prinzregentenplatz, și i-a permis să petreacă mai mult timp alături de el. Începând din 1936, notează Görtemaker, Eva Braun a căpătat drepturi aproape depline în viața partenerului ei, devenind „doamna casei” la Berghof, reședința dictatorului de la Obersalzberg (fotografii exclusive, AICI).
Căsătoria, deși foarte râvnită de Braun, a rămas însă, până în 1945, o idee cu totul inacceptabilă pentru liderul nazist. Un avangardist în chestiuni de imagine, der Führer își dorea să lase impresia unui bărbat de fier, un erou a cărui unică misiune era să salveze săraca Germanie post-belică și s-o transforme într-un „imperiu de o mie de ani”. „Spunea că nu se putea căsători vreodată, pentru că era deja căsătorit cu Germania. I-a spus lui Albert Speer: „E ca atunci când un actor se căsătorește. Pentru femeile care-l venerează, el nu mai rămâne același idol”, scrie Heike Görtemaker în cartea ei. Deși ascunsă de ochii poporului german, în cercul lui Hitler, Eva era ca și soția lui, și oricine voia să se apropie de Führer trebuia mai întâi să intre în grațiile ei. Nu a renunțat la slujba de asistentă în studioul lui Hoffmann, iar acest lucru i-a conferit un avantaj major: astfel, se putea afla în anturajul lui Hitler ca fotograf al partidului și putea călători pretutindeni alături de liderul nazist, cu scopul oficial de a face poze și de a filma. De altfel, Eva Braun s-a dovedit a fi cel mai intim cronicar al lui Hitler și al acoliților săi, ea fiind autoarea multor filmări de la Obersalzberg, unde cei mai de seamă dintre naziști își aveau reședințele private.
Conștientă de valoarea colecției de filme și fotografii private realizate la Obersalzberg, Eva Braun a făcut și afaceri cu ele, pe sume fabuloase, dezvăluie Heike Görtemaker. Numai unul dintre filme, vândut lui Heinrich Hoffmann, i-a adus în cont 20.000 de mărci germane – o avere la vremea aceea. De altfel, mai notează istoricul, Hoffmann a cumpărat de la Eva Braun multe poze apărute în albumele lui, iar azi e imposibil de știut câte dintre ele au fost surprinse de fotograful de curte al lui Hitler și câte dintre ele îi aparțin, de fapt, Evei Braun.
O femeie de viață, căreia îi plăceau sportul, hainele scumpe și petrecerile
Timp de 14 ani, Braun a dus o viață luxoasă în ipostaza privilegiată de iubită – chiar și ascunsă – a Führerului. Hitler îi asigura un trai îndestulat la München și la Obersalzberg, astfel că Eva își putea urma liniștită pasiunile. Cei care au cunoscut-o o descriu ca pe „o fată foarte fericită”, un om energic și vesel, cu o alură atletică și preocupată de mișcare. Își petrecea mult timp la Berghof, unde își invita deseori una dintre surori, pe Gretl (cealaltă, Ilse, a vizitat rareori reședința lui Hitler) și alte persoane apropiate – nelipsită, de exemplu, era cea mai bună prietenă a lui Braun, Herta Schneider. Petreceau vreme îndelungată nefăcând nimic altceva decât să se bucure de viață, bând cafele și mâncând prăjituri, relaxându-se la soare, mergând la schi, iarna, iar vara înotând și distrându-se la Königsee, în apropiere de Berchtesgaden. Braun era pasionată nu doar de fotografie, ci și de modă, purtând haine scumpe și schimbând mai multe ținute într-o zi, și de viața mondenă, una dintre marile sale plăceri fiind să bârfească alături de amicele ei despre actorii și cântăreții vremii. În afară de asta, adora petrecerile și era o femeie total dezinhibată, dovadă stând nenumăratele fotografii în care Eva pozează cu dezinvoltură în costum de baie, poartă machiaj sau se distrează la baluri mascate. Pe scurt, din portretele care i s-au schițat, Braun era un om căruia îi plăcea viața și care nu și-a refuzat niciun capriciu, savurând din plin poziția de putere în care se afla.
Eva Braun și prietena ei Else von Möllendorff , la Obersalzberg. foto
Cât de multe știa Eva Braun despre politica regimului nazist?
Foarte multe, crede Heike Görtemaker, și e limpede că-i așa. Ideea propagată după război de majoritatea supraviețuitorilor din cercul lui Hitler, cum că dictatorul ar fi evitat temele politice în cadrul relaxat de la Obersalzberg și în prezența femeilor, este un mit. De altfel, am apreciat foarte mult precauția cu care Görtemaker și-a scris întreaga carte, scepticismul ei vizavi de declarațiile naziștilor preocupați, după război, de un singur lucru: să-și salveze pielea. Adevărul e că Eva Braun nu doar că era familiară cu ideologia nazistă, ci chiar o încuraja, alături de toți cei care s-au aflat în preajma lui Hitler. Era la curent, deci, cu politica socială de persecuție a evreilor, dar Görtemaker notează, totuși, că e greu de stabilit dacă știa despre uciderea lor în masă în lagărele de concentrare.
„Era capricioasă, era o avocată determinată a ideii de loialitate necondiționată față de dictator, și a mers într-atât de departe încât să moară alături de el. Iar el a adorat-o”, spune Heike Görtemaker. În fotografie, Hitler și Eva Braun, în 1941. foto
Frau Hitler: „Vreau să fiu un cadavru frumos”
În primăvara anului 1945, Hitler – aflat acum în bunkerul din Berlin – le-a declarat subordonaților lui că „războiul e pierdut”. Eva Braun îl vizitase, împreună cu sora ei Gretl, în luna ianuarie, pentru trei săptămâni. S-au întors apoi la München, dar pe 7 martie 1945, Braun a revenit în Berlin, definitiv. Decizia ei, de a muri alături de Hitler, dacă avea să fie cazul, fusese luată deja cu mult timp în urmă. Într-o scrisoare din 1944, Braun i-a promis: „Acum știu că te voi urma oriunde, chiar și în moarte”. Traudl Junge, una dintre secretarele dictatorului, a declarat după ’45 că Braun ar fi suferit de un „complex al loialității”, că nu concepea să fugă ca să se salveze din calea rușilor și că, dimpotrivă, i-a blamat pe toți acoliții lui Hitler care „l-au abandonat și l-au trădat pe Führer” în ultimul ceas al războiului.
În perioada petrecută alături de Hitler în Berlin, Braun „radia o seninătate pitorească. Bea șampanie, mânca prăjitură și spunea că e fericită în bunker”, a povestit mai târziu Albert Speer. Pe 29 aprilie, când Armata Roșie invadase Berlinul, iar capitularea Germaniei era iminentă, Eva Braun a devenit, în sfârșit, Frau Hitler. Cu secretarul Martin Bormann și cu Ministrul pentru Propagandă Joseph Goebbels drept martori, dictatorul s-a căsătorit cu ea. În după-amiaza următoare, s-au sinucis amândoi – Hitler s-a împușcat în tâmplă, mușcând în același timp dintr-o pastilă de cianură, iar Eva a luat o pastilă de cianură, refuzând o moarte sângeroasă, căci își dorea „să fie un cadavru frumos”. Într-o scrisoare datată 22 aprilie 1945, Eva i-a scris prietenei ei, Herta Schneider: „Mor așa cum am trăit. Pentru mine nu e greu. Tu știi asta”.
În final, nu v-aș putea recomanda îndeajuns cartea lui Heike Görtemaker! E scrisă, așa cum spuneam și mai sus, cu o precauție admirabilă vizavi de toate sursele de informație, cu o atenție pentru detalii foarte pe placul meu și cu o viziune asupra evenimentelor extraordinar de vastă și de profundă. E o lectură care vă va ajuta să cunoașteți mai bine istoria umană a acestor două persoane, legate indisolubil una de cealaltă, iar asta e esențial ca să înțelegem cu adevărat dimensiunea faptelor istorice.
Cartea „Eva Braun. Her Life with Hitler” a fost publicată în limba engleză în 2012 și poate fi găsită pe Amazon.
Semnat de Corina Stoica
