duminică , 15 septembrie 2019

EXCLUSIV. Elliot Mintz: „Majoritatea celebrităților pe care le-am întâlnit nu erau cele mai fericite persoane”

Elliot 5

Aș vrea să mă întorc puțin înapoi, la momentul în care-mi spuneai că visul tău este să trăiești la o fermă. Ce te oprește să faci asta?

De fiecare dată când le spun oamenilor lucrul ăsta, după ce m-au văzut atât de des în costume negre, cu cravată albastră din mătase, îmi spun că nu aș rezista mai mult de o săptămână la o fermă. Poate e doar un vis, un mit personal după care alerg.

Nu mă oprește mare lucru, aș putea să fac asta mâine, dar vreau să pot trăi experiența asta cu cineva, iar acum, acea persoană nu e aici. Și visul meu s-ar putea să nu fie visul ei. Au fost femei de care am fost apropiat, iar când le-am vorbit despre cum ar fi să trăim la o fermă… Nu li s-a părut ceva teribil de romantic. Așa că răspunsul scurt este că nu vreau să fac asta de unul singur.

Cu ce te ocupi acum?

Încă fac consultanță media, dar am început s-o fac tot mai mult pentru grupuri filantropice, pentru organizații care desfășoară activități cu adevărat importante. Una dintre ele se numește The Rett Syndrome Research Trust. Sindromul Rett este o boală teribilă, care afectează fetițele. The Rett Syndrome Research Trust este o organizație minunată, care caută un leac pentru asta acum. I-aș încuraja pe cititorii tăi să caute informații pe Google despre sindromul Rett și poate că se vor alătura cauzei. Lucrez atât cât pot ca să-i ajut să crească gradul de conștientizare a acestei probleme. E ceva important pentru mine. Sunt și alte grupuri cu care lucrez, care se ocupă de o varietate de probleme.

Mi-am dedicat o parte din timp să construiesc un site, care sper că va fi lansat luna viitoare. Când am început, nu știam cât de complicat avea să fie acest proces. Nu e un site conceput pentru profit. E un loc unde putem împărtăși niște gânduri, unde voi publica și câteva dintre interviurile pe care le-am făcut de-a lungul anilor. Nu va fi un site care să atragă sute de mii de oameni, ci mai degrabă caut să ajung la câteva mii, care nu vor să audă doar despre starurile de cinema. Cred că va fi ca un fel de show radio prelungit, pe Internet.

Radioul, vechea ta pasiune…

Da. Ideea de conversație, de interacțiune cu oamenii – fie electronic, fie la mine acasă sau acasă la un prieten –  este încă foarte importantă pentru mine. Oamenii pur și simplu nu vorbesc destul unii cu alții; vorbesc cu niște ecrane, scriu cuvinte pe tastaturi. Îmi lipsește compania oamenilor, îmi lipsește frumusețea limbajului, schimbul de idei și de impresii. Așa că site-ul meu va fi o încercare de a crea un dialog.

Îmi spuneai că ai regretat că ai devenit consultant media. Dar ai avut destule satisfacții financiare practicând această profesie?

Da, sunt plătit foarte bine pentru ceea ce fac. Dar am muncit foarte, foarte mult în anii aceștia. Am venit aici acum 50 de ani, cu vreo 300 de dolari, și am muncit la stații de radio pentru câte 100 de dolari pe săptămână. A durat mult timp până când am început să văd niște bani. Nu aveam mașină. Mergeam cu autobuzul și locuiam într-o cameră foarte mică, aveam o plită electrică pe care îmi făceam mâncare. N-am suferit niciodată de foame, dar n-am prea câștigat bani până pe la 30-35 de ani.

În consultanță media ești bine plătit. Dar am simțit că îmi merit banii și n-am devenit niciodată lacom, n-am avut niciodată un birou, n-am avut o echipă de angajați. Am lucrat cu o singură asistentă, timp de 25 de ani, o doamnă care până la urmă a decis că vrea să-și găsească dragostea în afara orașului Los Angeles și să meargă mai departe cu viața ei. Angela o chema, și de când a plecat nu am mai angajat pe nimeni să lucreze pentru mine. N-am avut niciodată un birou pe Rodeo Drive, cu un cadelabru și o secretară frumoasă, cu o recepționistă și o echipă de oameni care să alerge de colo-colo, făcând lucruri pentru mine. Am făcut totul de la unu la unu, bazându-mă pe relații. Am stat treaz în toate nopțile când trebuia să stau treaz, am fost acolo unde trebuia să fiu, la momentul și locul porivit, i-am însoțit pe clienții mei în turnee de promovare în jurul lumii, am fost la sute și sute de evenimente și am făcut tot ce am putut să am grijă de nevoile clienților mei. Telefoanele mele nu au fost niciodată închise… Așa că simt că am câștigat ceea ce am. Nu sunt un om bogat; lucrez pentru oameni bogați și știu ce înseamnă să fii bogat, dar nu am nemulțumiri legate de felul în care s-au aranjat lucrurile pentru mine, financiar. Apoi, niciodată n-am făcut meseria asta doar pentru bani. Dacă faci genul ăsta de muncă pentru cineva care nu-ți place… Nu te poate plăti îndeajuns pentru asta.

Au fost mulți potențiali clienți pe care i-ai refuzat?

Au fost câțiva oameni care au venit la mine și voiau să-i reprezint, și nu erau cei mai drăguți oameni. De obicei, erau persoane care aveau o criză de gestionat. Dacă ești avocat și cineva e acuzat de o crimă teribilă, și vine la tine ca să-l reprezinți, e datoria ta să o faci. Dacă ești doctor și un om îngrozitor face ceva oribil și e împușcat, și-l aduc la spital, treaba ta este să-l ții în viață, chiar dacă ar putea continua să facă rău în jurul lui. Ai făcut un jurământ să salvezi viața. Dar, ca și consultant media, nu am făcut niciun jurământ și nu am făcut nicio promisiune nimănui în ce privește serviciile mele.

E grozav că ai această libertate de a alege.

Am muncit mult pentru ea, n-a venit ușor. Și am renunțat la multe lucruri în timpul acestei călătorii. Așa că nu mi-e rușine că am câștigat câțiva dolari.

La ce lucruri importante a trebuit să renunți?

Cred că, într-o măsură foarte mare, trebuie să renunți la viața personală, dacă te implici cu totul în a avea grijă de nevoile clienților tăi. I-am spus odată unei iubite de-ale mele că, dacă am plănui împreună un sejur romantic în Hawaii, și am fi cu bagajele făcute, în mașină, în drum spre aeroport, și am planifica zece zile frumoase în Hawaii, admirând apusuri de soare magice pe plajă, bând un vin extraordinar, călărind… Dacă ar suna telefonul și ar fi un client care ar avea nevoie de mine, și mi-ar spune că trebuie să fiu într-o altă țară în ziua următoare… Probabil că ne-am întoarce acasă, am despacheta și ne-am amâna vacanța. Acesta ar fi un exemplu de lucru la care a trebuit să renunț. Acum realizez că am cedat mai mult decât ar fi trebuit.

A trebuit s-o faci?

La momentul acela, am crezut că așa trebuia să fac. Privind înapoi, i-aș fi putut spune clientului: Asta ne-ar putea încheia colaborarea. Știu că el sau ea ar fi găsit pe altcineva. Ar fi fost sfârșitul relației noastre de afaceri. Astăzi, îmi dau seama că ar fi trebuit, pur și simplu, să accept această realitate și să-mi continuu drumul spre Hawaii.

O mai reprezinți pe Paris Hilton? Ce te-a convins să lucrezi pentru o persoană publică atât de controversată?

Nu, nu o mai reprezint. Eu și Paris am rămas prieteni și țin mult la familia Hilton. Cât despre faptul că e o vedetă controversată, adevărul este că niciodată nu m-am gândit la ea în felul ăsta. Mi s-a părut o persoană foarte dulce, care a fost deseori greșit înțeleasă.

Care sunt plăcerile tale cotidiene? Îți mai place vinul chardonnay?

Da, iubesc vinul chardonnay cu pasiune și încerc să beau câte o sticlă în fiecare zi.

De ce încerci să bei câte o sticlă pe zi?

Am spus că încerc, dar de fapt, îmi vine foarte ușor. De fiecare dată când spun că beau o sticlă de vin pe zi, oamenii se îngrijorează. Ideea este că o sticlă conține patru pahare. Așa că, dacă spun că beau două pahare la prânz și încă două la cină, pare un consum moderat. E parte din tradiția europeană. Dar, când spun că beau o sticlă, pare mult mai mult. De ce beau chardonnay? Îmi place gustul, îmi place aroma. Cred că e sănătos. Te face mai calm și mai relaxat, ajută la digestie. Există multe dovezi medicale care indică faptul că vinul îi poate ajuta pe oameni să trăiască mai mult. E romantic și este una dintre experiențele plăcute ale vieții pe care le poți împărtăși cu cineva. Îmi place și ușoara amețeală care e parte din experiență. Dar, totodată, îmi cunosc limitele și nu mă îmbăt niciodată. Ar fi un deserviciu adus tradiției. Desigur, sunt oameni care nu ar trebui să bea niciodată. Nu încurajez pe nimeni să bea vin, dar eu nu-mi pot imagina viața fără el.

În afară de chardonnay, plăcerile mele zilnice se învârt în jurul prieteniilor mele. Sunt norocos să am multă dragoste în jurul meu. Îmi place să merg în drumeții și să fac plimbări lungi. Îmi place să citesc, încerc în continuare să citesc două sau trei cărți pe săptămână. Ocazional, merg la concerte, în locurile mele preferate. Îmi plac adunările mici și intime, unde oamenii iau cina în jurul mesei, uneori afară, în grădină. Mă bucur de întâlnirile mele cu animale. Încerc să meditez în fiecare zi. Îmi place să lucrez cu mâinile. Încerc să merg des la masaj. Călăritul este mereu o bucurie pentru mine. Și am multe satisfacții din acțiunile filantropice la care lucrez.

Ce-ți dorești cel mai mult pentru anii care urmează?

Mi-ar plăcea să mă retrag complet și să fac doar muncă comunitară în numele altor oameni. Aș vrea să mă întorc la școală, să urmez niște cursuri. Am fost la școală să studiez radiodifuziune, dar nimic altceva. Mi-ar plăcea să fac niște cursuri de filosofie, de literatură, artă, arhitectură, arheologie, astronomie și alte lucruri care mă provoacă. În continuare îmi place ideea de a mă căsători sau de a avea o parteneră pentru tot restul vieții. Să îmbătrânesc de unul singur e un gând foarte deprimant pentru mine. Și, probabil, pentru cei mai mulți dintre oameni. Sunt un romantic.

Mi-ar plăcea să călătoresc în locuri în care n-am fost niciodată. Am călătorit în jurul lumii pentru clienții mei, dar mi-ar plăcea să mă întorc în sudul Franței, de exemplu, doar ca să mă relaxez. Nu mi-a plăcut când am fost acolo, la Festivalul de Film de la Cannes. Mi-ar plăcea să merg în locuri exotice și neobișnuite; nu am fost niciodată în Africa, de exemplu. Mi-ar plăcea să fac orice lucru, cât de mic, care să aibă o contribuție semnificativă pentru organizațiile caritabile pentru care lucrez. Ar fi grozav să pot asista pe cineva cu o viziune extraordinară. Aș vrea să mă concentrez ceva mai mult pe sănătatea mea, să meditez, să beau vinuri minunate, să învăț că cânt la armonică, să râd mai mult, iar când o să vină timpul să plec, mă rog să fie o trecere lipsită de dureri. Acestea sunt dorințele mele pentru anii care vin.

Și visul de a fi cowboy, desigur…

Uite, dacă nu-mi cumpăr o fermă, pot sta la ferma unui prieten. Dacă pot să merg să călăresc din când în când, e bine și așa. (zâmbește)

Mi-ar plăcea să vin în vizită în România! Prietena mea Linda (n.r. Linda Croitoru/Taylor, model și actriță de origine română) mi-a spus că mi-ar plăcea România la nebunie. Bucureștiul pare superb, dar mi-a zis că mi-ar plăcea mult de tot la țară. Am văzut fotografii și, într-adevăr, arată ca în Rai. Așa că mai sunt atâtea lucruri de făcut! Ideea mea despre retragere nu e să stau în parc pe o bancă și să citesc o carte, deși mi-ar plăcea să citesc mai mult, să studiez mai mult, să merg la conferințe, la concerte, să fac toate lucrurile pe care și cititorii tăi și-ar dori să le facă atunci când ajung într-un punct al vieții lor când își permit să facă lucruri ca să fie ei fericiți, și nu șefii sau companiile lor. Și sper să vor ajunge și ei la acel moment.

CITIȚI ȘI VERSIUNEA ÎN LIMBA ENGLEZĂ A INTERVIULUI

SUSȚINE LAREVISTA.RO, PRINTR-O DONAȚIE

Foto: arhiva personală, Facebook Elliot Mintz
Semnat de

Tu ce crezi?

Adresa de email nu va fi facută publică.Câmpuri obligatorii *

*

Sigur nu esti Robot, dar trebuie sa ne asiguram :) *

Navighează pana sus