LaRevista.ro Priveste lumea altfel
Cele mai recente studii arată că mai mult de 50% dintre copii au nevoie de aparat dentar, iar lipsa unui tratament corespunzător duce de cele mai multe ori la afecţiuni stomacale cauzate de o masticaţie defectuoasă, la apariţia cariilor şi la imperfecţiuni ale pronunţiei, dar şi alte probleme de sănătate. Astfel, purtarea unui aparat dentar pentru copii este mai mult decât o necesitate estetică şi deşi sunt situaţii în care este foarte clar că cel mic are nevoie de aparat dentar, în cele mai multe cazuri acest lucru nu este evident. Orice copil care nu poartă aparatul dentar la vârsta potrivită pentru a preveni o serie de anomalii dento-maxilare va ajunge la vârsta adultă cu probleme mult mai greu de corectat.
„Primul control la medicul specialist ortodont este bine să fie făcut în jurul vârstei de șase-șapte ani. Tratamentul ortodontic la această vârstă e mai uşor de aplicat în cazul în care se poate; copilul se află în perioada de creştere, iar rezultatele se obţin mult mai rapid. Tratamentul stomatologic care se aplică după 12-14 ani presupune purtare de aparat fix de cele mai multe ori”, explică dr. Andra Custura.
Cum îţi dai seama că are nevoie de aparat dentar?
1. Copilul pierde dinţii de lapte prea devreme, prea târziu sau la intervale neregulate, altfel decât în schema de schimbare a dinţilor;
2. Dinţii de lapte sau cei permanenţi sunt strâmbi, încălecaţi sau prea rari (ca şi cum ar avea un dinte sau mai mulţi lipsă);
3. Mestecă sau muşcă din alimente cu dificultate;
4. Fălcile nu se suprapun corect una peste alta, par strâmbe sau produc sunete la atingere;
5. Copilul îşi muşcă adesea obrazul accidental;
6. Respiraţia este neregulată sau şuierătoare sau nu poate respira decât cu gura deschisă.
7. Îşi suge des degetele (mult timp după ce a depăşit perioada de sugar);
8. Fălcile şi dinţii sunt mult mai mari şi disproporţionate în raport cu restul feţei;
9. Suferă de bruxism (scrâşneşte dinţii, în special noaptea);
10. Auzi cum mandibula pocneşte când copilul deschide gura sau mănâncă.
„Puteţi începe prin a face o vizita unui specialist în stomatologie generală, care va examina dantura copilului, va trata şi rezolva eventualele carii şi îl va sfătui despre igiena bucală. Dacă există semne de dezvoltare anormală, dentistul vă va îndruma către un specialist ortodont, care va şti cu exactitate dacă e sau nu cazul unui aparat dentar. Ţineţi minte că poziţionarea incorectă a dinţilor şi măselelor poate conduce la probleme de sănătate, cum ar fi afecţiuni ale gingiei, pierderea prematură a dinţilor (un dinte strâmb se rupe mai uşor), carii dentare (din cauza poziţiei defectuoase, dintele strâmb nu poate fi spălat eficient, iar resturile alimentare favorizează apariţia cariei), dar şi probleme cu digestia (din cauză că alimentele nu sunt bine mestecate) şi multe alte probleme de natură psihică, care se vor rezolva mult mai greu la o vârstă mai înaintată. Prevenţia acestora este mult mai sănătoasă şi simplă decât v-aţi imaginat!”, adăugă dr. Andra Custura.
Cât costă investiţia în aparatul dentar
Există două tipuri de aparate dentare (fixe şi mobile), medicul ortodont fiind cel care stabileşte, în urma consultului şi unui plan de tratament personalizat, care este cel mai recomandat tip de aparat pentru copilul tău. Important de ştiut este că atât timp cât copiii au dinţi de lapte sau dentiţie mixtă (şi de lapte şi permanenţi) se afla chiar în perioada de creştere şi de cele mai multe ori se optează pentru apărate mobile. Abia apoi se folosesc aparatele fixe, doar dacă va fi cazul de unele retuşuri ale poziţiei dinţilor şi/sau muşcăturii.
Aparatele fixe sunt de mai multe tipuri, în funcţie de dorinţa pacientului şi de bugetul său; oferă un confort sporit pacientului şi se obţin rezultate mai bune în comparaţie cu cele mobile, acest lucru datorându-se faptului că este purtat obligatoriu 24h/24h, fiind cimentat pe dinţi. În cazul aparatelor fixe există varianta brackets-ilor metalici, ceramici (la culoarea dintelui) sau din safir (transparente), cei din urmă fiind şi cei mai estetici. Diferenţa dintre diferitele tipuri de aparate dentare fixe tine în principal de estetică, şi nu de funcţionalitatea lor.
Aparatul ortodontic trebuie purtat între unul şi trei ani, în funcţie de fiecare copil în parte. Această perioadă variază în funcţie de vârstă, de starea de sănătate a dinţilor şi a gingiilor şi de gradul de severitate a problemei. „Ar trebui să ia în calcul următoarele costuri: preţul aparatului, care începe de la 2350 lei/arcadă pentru aparat fix cu brackets metalici, până la 4100 lei/ arcadă pentru aparatul fix cu brackets de safir, ce se pot achita şi în rate. Dacă este nevoie de aparat pe ambele arcade, este bine de ştiut că ele se pun la trei-patru luni diferenţă. Alături de costurile iniţiale intervin la trei-patru luni cele de igienizare de aproximativ 150 lei, care în cazul purtătorilor de aparat se fac mult mai des, şi cele de mentenanţă lunară, de aproximativ 150 lei, pe perioadă de unu până la trei ani, în funcţie de cât trebuie purtat. Rolul igienizărilor este de întreţinerea a sănătăţii dinţilor şi are un rol foarte important. Lunar se adăugă consultul ortodontic pentru activarea aparatului care este de 100 lei”, explica dr. Andra Custura.
Igiena dentară în perioada purtării aparatului
De reţinut un aspect extrem de important, şi anume igiena dentară, care trebuie realizată cu rigurozitate prin:
• spălarea pe dinţi după fiecare masă, iar dacă nu se poate, măcar clătirea gurei cu apă/apă de gură
• utilizarea unor periuţe speciale interdentare pentru aparatul ortodontic
• folosirea apei de gură şi aței dentare o dată pe zi
• utilizarea duşului bucal, cel mai eficient mijloc de curăţare pentru purtătorii de aparate ortodontice. Notă LaRevista.ro: dușul bucal nu este însă obligatoriu, igiena se poate realiza fără probleme și în lipsa lui, prin periaj clasic și cu ajutorul periuțelor speciale.
• igienizare o dată la trei-patru luni.
„În caz contrar pacienţii ar trebui să ştie că îşi asumă nişte riscuri, precum pete albe ireversibile şi nefizionomice, care se văd după ce dezlipim aparatul (acestea sunt zone de smalț demineralizat care se pot transforma în carii), carii pe zonele dentare de lângă brackets, între dinţi sau pe fețele masticatorii, dar şi gingivită, adică gingia devine inflamată, roşie, umflată şi sângerândă la cele mai mici atingeri din cauza retenţiei bacteriene în zonele vecine, carii dentare între dinţi pentru că e o zonă greu accesibilă de curăţat şi este foarte vulnerabilă apariţiei cariilor”, adăugă dr. Andra Custura.
